O altfel de politica de la inceput

            Mihai Gâdea: Bună seara, doamnelor şi domnilor, bine v-am regăsit la „Sinteza Zilei". În această seară invitat în studioul nostru e preşedintele PNL, domnul Crin Antonescu. Bună seara!

            Crin Antonescu: Bună seara!

            Mihai Gâdea: Domnule Crin Antonescu, vă mărturisesc că am aşteptat întâlnirea cu dumneavoastră cu foarte mult interes. În mod evident în această perioadă, când se cristalizează nişte lucruri, cel puţin din punct de vedere al opţiunii oamenilor, a modului de a înţelege evoluţia lucrurilor, mă refer din perspectiva oamenilor, a mea rămâne neschimbată. Însă din perspectiva oamenilor se pare că se întâmplă anumite modificări. Şi am aşteptat întâlnirea cu dumneavoastră, sunt foarte interesat şi de întâlnirea cu domnul Victor Ponta, pentru că mi se pare, poate greşesc sau nu şi m-aş bucura să ne răspundeţi şi la această chestiune, dacă doar mi se pare mie că suntem într-un moment de răscruce. Moment de răscruce în care mai multe sondaje de opinie ne vorbesc despre faptul că oamenii văd cu ochi răi ceea ce se întâmplă din punct de vedere al lui Traian Băsescu şi al PD-L-ului, privesc cu mai multă încredere către zona opoziţiei, infinit mai multă încredere. Mi s-a părut interesantă o observaţie pe care profesorul Andrei Marga o avea săptămâna trecută în această emisiune spunând că privind la sondajele actuale nu cumva ar trebui să ne întrebăm dacă Traian Băsescu chiar a câştigat alegerile pe bune, având o astfel de prăbuşire în sondaje? Această prăbuşire ar putea să fie explicabilă? Sau nu ştiu dacă chiar prăbuşire, dar o pierdere semnificativă.

            Crin Antonescu: E o prăbuşire

            Mihai Gâdea: Nu ar trebui să ne întrebăm dacă a câştigat sau nu alegerile pe bune? Dar până la urmă ce mai contează dacă a câştigat sau nu alegerile pe bune în condiţiile în care într-un sondaj de opinie încrederea pe care o avem în ultima vreme, undeva între 7 şi 17%, 17% fiind cea mai optimistă cu putinţă, PD-L e undeva între 13 şi 15% şi în momentul de faţă dumneavoastră, Victor Ponta, vă aflaţi cu mult înaintea lui Traian Băsescu la încredere. Şi acum vine elementul principal, răscrucea. Unii vin şi spun că soluţia politică pentru a ieşi din această situaţie e o moţiune de cenzură, prăbuşirea acestui Guvern. Şi vine şi domnul Cristian Preda, fostul consilier al domnului Traian Băsescu, europarlamentar şi se pare destul de apropiat în continuare de domnul Traian Băsescu, doamna Elena Udrea şi alţi domni şi doamne din PD-L care parcă ar conta, şi spun: în condiţiile de faţă... asta adaug eu de la mine, probabil domnul Cristian Preda nedorind să vadă repetarea istoriei în sensul PNŢCD-ului, domnul Cristian Preda e singurul consilier al domnului Emil Constantinescu pe care domnul Traian Băsescu l-a avut. Deci domnul Preda a mai văzut o dată povestea asta. Şi spune: bine ar fi ca la toamnă PD-L să treacă în opoziţie şi să fie un Guvern PSD - PNL. Dacă şi ei au început să vorbească la o astfel de manieră înseamnă că îi preocupă foarte serios ce se întâmplă. În această seară ceea ce vreau să vă propun e să ne spuneţi cum vedeţi dumneavoastră acest moment politic complicat, care pare de răscruce şi să vedem dacă există elementele în a face din acest moment o răscruce. Cum vedeţi acest moment, rezolvarea lui şi variantele de a trece mai departe peste un moment care pare foarte greu nu doar politic, ci şi pentru oamenii care trăiesc în ţara asta?

            Crin Antonescu: Da, asta e o abordare interesantă şi din fericire schimbă cumva cadrele discuţiei noastre obişnuite din ultimele luni. Nu noi doi, în general media - politicieni. Pentru că în ultimele luni, până la urmă de la câştigarea alegerilor de Traian Băsescu şi reinvestirea Guvernului Boc, s-a discutat dacă e bine sau nu ce face Guvernul. S-a discutat foarte mult despre măsuri pe care Guvernul le-a anunţat şi nu le-a luat, după aceea despre măsuri cruciale, cum ar fi reducerea salariilor, a pensiilor, creşterea TVA-ului, raporturile cu FMI. Eu sunt de părerea dumneavoastră şi anume că trăim un moment de răscruce şi lunile următoare, poate anii următori, nu ştiu cât are răbdare timpul cu noi, constituie un moment de răscruce, numai că eu văd lucrurile în felul următor, nu mai e o bătălie în perioada care urmează între actuala putere şi actuala opoziţie, între cei pro Băsescu din politică şi din alte părţi şi cei anti Băsescu. Nici nu e neapărat o bătălie care era anunţată şi care începe să se consume între PNL şi PSD. Şi cred că va avea loc poate mai pregnant decât altă dată o bătălie între vechi şi nou în politica românească, o bătălie între tot ceea ce s-a acumulat în ultimii 20 de ani, sau primii 20 de ani ai democraţiei regăsite şi ceea ce înseamnă element de schimbare, de schimbare esenţială în viaţa politică. Şi cred că această bătălie va putea avea chipul unei bătălii între partide. În mod clar în sensul acesta avem de-a face cu o bătălie între actuala opoziţie şi actuala putere, dar e o bătălie care după părerea mea în plan public a fost tranşată. Nu ştiu, în paranteză fie spus... e interesant ce spune domnul Marga, ştim foarte bine, am avut cu toţii dubii în legătură cu corectitudinea numărătorii voturilor la 6 decembrie în trecut, când domnul Băsescu a redevenit preşedinte. Nu mai are importanţă. E foarte clar că majoritatea, toate cifrele o arată, majoritatea celor care l-au votat pe Traian Băsescu atunci s-a convins azi că nu a fost o alegere bună. Nu în sensul că are elemente, nu are de unde să aibă, că ar fi fost extraordinar de bine, Mircea Geoană preşedinte şi un Guvern Johannis, dar în orice caz că e cum nu se poate mai rău cu Băsescu preşedinte şi Guvern Boc reeditat şi reînfiripat cu majoritatea construită de domnul Băsescu. Deci ăsta e un aspect al bătăliei, ar putea fi o bătălie între partide şi mai cu seamă cred că va fi o bătălie chir şi în interiorul partidelor. Pentru că ameninţarea cea mai mare sub care noi stăm, din punct de vedere politic, ca ţară, nu este doar durata de viaţă a acestei puteri care ne conduce azi şi care ne mănâncă zilele cu fiecare zi de guvernare, ci e şi riscul de a intra într-o mişcare ciclică. Cu alte cuvinte să facem să ieşim din epoca Băsescu făcând un pas înapoi şi nu unul înainte. Şi nu e vorba de a ieşi doar din epoca Băsescu, ci e vorba de a ieşi din tot ce a fost rău în perioada asta, din cele mai multe lucruri rele din perioada celor 20 de ani care au culminat. Eu am spus, dacă vă aduceţi aminte, o repet acum, am spus şi în campania electorală, Traian Băsescu a desăvârşit ceea ce însuşi domnia sa a numit cu mult succes sistemul ticăloşit. L-a desăvârşit, l-a dus la perfecţiune, o perfecţiune care ne costă pe toţi şi pe care trebuie să o spargem. Asta e bătălia cea mai mare a prezentului imediat şi a viitorului imediat.

            Mihai Gâdea: În această seară nu vă cer, pentru că mi se pare că aş putea să fiu absurd şi ridicol, să ne spuneţi punctual cum vedeţi evoluţia de la acest moment de răscruce, aşa cum îl numeam anterior. Dar câteva elemente m-aş bucura dacă ne-aţi putea oferi în această seară, pentru că am văzut o declaraţie a dumneavoastră de zilele acestea care recunosc că mi s-a părut extrem de interesantă şi care m-a dus cu gândul la o altă declaraţie a dumneavoastră. Declaraţie, 29 iunie, făcută de dumneavoastră: „Obiectivul meu este de a deveni preşedintele României. Orice rezultat sub această ştachetă este un eşec." Şi apoi...

            Crin Antonescu: 29 iunie 2009.

            Mihai Gâdea: E 2009?

            Crin Antonescu: Sigur că da.

            Mihai Gâdea: Sunteţi sigur că nu e făcută în 2010?

            Crin Antonescu: Nu, în 2009.

            Mihai Gâdea: Pentru că dacă această declaraţie era făcută acum probabil că aceasta ar fi putut să fie corelată cu declaraţia făcută în urmă cu vreo două luni de zile, că dacă va fi contextul potrivit veţi milita pentru suspendarea preşedintelui şi asta ar fi avut sens. Pentru că mi-am adus aminte de una din declaraţiile dumneavoastră tot de la această emisiune în care spuneaţi că obiectivul dumneavoastră nu este absolut în a ajunge preşedintele României. Dar haideţi să ne întoarcem, care este abordarea dumneavoastră, ca intenţii, ca filosofie, cu privire la modul în care România ar putea să treacă dincolo de această răscruce. Am dat nişte elemente mai devreme, cu o moţiune de cenzură sau nu, poate suspendarea preşedintelui, poate alte lucruri. Care vi s-ar părea în momentul de faţă soluţia cea mai bună pentru a merge mai departe? Sau poate că acest moment de răscruce, el e un moment de răscruce doar la nivelul înţelegerii, nu la nivelul faptelor. Şi poate că acest moment de răscruce la nivelul înţelegerii ne va duce la un moment de răscruce la nivel politic la alegerile din 2012. Cum vedeţi dumneavoastră dacă el se întâmplă faptic sau doar aşa, ideologic?

            Crin Antonescu: Declaraţia era din 2009, era făcută în contextul şi în raport cu campania electorală. Eram acolo întrebat ce scor m-ar mulţumi, la ce scor consider că e un succes, chiar dacă nu intru în turul doi. Şi atunci spuneam că într-o asemenea bătălie singurul succes e să devii preşedinte, în rest e un eşec. Şi consider în continuare că dincolo de deschiderile pe care le-a oferit, pentru mine, pentru PNL, rezultatul meu în 2009 la alegerile prezidenţiale a fost un eşec. Acum revenind la ce mă întrebaţi dumneavoastră, sigur că aici sunt mai multe planuri. În primul rând eu cred că pentru viaţa politică românească, viaţa publică în care viaţa politică joacă un rol mult prea mare, asta e realitatea la noi. La noi noţiunea de viaţă publică tinde să se confunde cu cea de viaţă politică. Interesul pentru politică e mult exacerbat faţă de alte locuri, personajele, vedetele politice sunt vedete publice, aproape singurele. Şi asta e poate una din cauzele răului în România, pentru că aşa cum am mai spus şi altă dată, încă o dată întreb, cum e posibil ca în toţi aceşti 20 de ani în care s-a vorbit mult despre precaritatea clasei politice, despre defectele majore ale vieţii politice în România, să nu se manifeste ca atare, în mod public, în raport cu aceste teme. Nu e un partizanat pentru cutare sau cutare politician, cutare sau cutare partid, dar pentru un mod de a fi, de a gândi, de a acţiona, de a te comporta în politică să nu se manifeste factori, instanţe publice de felul Bisericii Ortodoxe Române sau Academiei Române. Am dat doar două exemple. Armata nu are voie să facă politică, dar nu am văzut vreodată un academician român, preşedintele al Academiei, care să vină o dată la televiziune, unde nu am nicio îndoială că ar fi fost primit cu interes şi să spună: nu o să vă spun opţiunea mea politică dacă nu vreau, dar în politică asta se face, asta nu se face. Nu pentru că m-aş pricepe eu la politică, dar pentru că într-o societate cu viaţă publică normală, corectă, curată, astea sunt criteriile. Astea sunt standardele, băieţi, faceţi politică. Nemaivorbind de asemenea de rolul pe care eu cred că într-o ţară cu ponderea şi cu relevanţa Bisericii Ortodoxe, ar fi trebuit să o aibă marii ierarhi ai acestei biserici. Deci prima problemă, sau problema de fond a unei schimbări în bine a vieţii politice româneşti e să înţelegem că noi toţi, politicieni, cetăţeni, avem o problemă de natură morală, înainte de a avea probleme economice. Din cauza acestor carenţe de ordin moral, de ordin comportamental, de ordin valoric, ajungem să avem în ultimă instanţă şi salarii şi pensii foarte mici, ajungem să fim corupţi sau să fim victimele corupţiei, că asta li se întâmplă celor mai mulţi dintre români. În plan imediat politic sigur că există mai multe teme. Eu sunt una din divergenţele mele cu conducerea PSD. Divergenţe deocamdată teoretice. Eu sunt absolut de acord că cel mai bine ar fi acum, dacă s-ar putea, să avem alegeri anticipate. Alegeri anticipate şi la preşedinţie, alegeri anticipate şi pentru Parlament, care să ne dea o nouă expresie de putere politică, în conformitate cu actuala opţiune a electoratului, modificată mai spectaculos ca niciodată în raport cu momentul alegerilor. Şi care să ne dea de asemenea şansa unei puteri, în special a unui Guvern nou. Pentru că dacă premierul Emil Boc, aşa cum l-am auzit şi azi, de mâine chiar s-ar apuca să fie foarte serios, să ia măsuri coerente, să facă dreptate, cum zicea domnia sa, nici măcar nu ar mai fi de ajuns, ar fi prea târziu, pentru că nu mai are încredere. Şi atunci asta ar fi soluţia, numai că în practică acest lucru, după convingerea mea şi după ceea ce cred că toţi ştim despre viaţa politică românească e mult mai greu de realizat. Şi atunci se pune problema unei confruntări între interesul imediat al cetăţenilor. Interesul lor imediat e să aibă un Guvern responsabil şi cât de cât competent şi nu acesta. Deci ar trebui să facem ca politicieni ce putem, o moţiune de cenzură să schimbăm Guvernul, să construim o majoritate alternativă şi să impunem un nou Guvern. Din punctul de vedere al partidelor şi chiar sănătăţii vieţii politice ar fi foarte bine dacă nu putem face alegeri anticipate să mai aşteptăm şi să facem alegerile în momentul în care într-adevăr aceste opţiuni se aşează, în momentul în care partidele sunt toate pregătite să concretizeze aceste opţiuni, pentru că eu vreau să vă spun că nu e deloc totuna ce doreşte electoratul cu ceea ce se întâmplă până la procesul de votare. Eu sunt convins că dacă mâine ar avea loc alegeri PD-L, cei 12-15% s-ar transforma în 20 cel puţin. Nu ştiu ce s-ar întâmpla cu PSD, un partid ca PNL ar avea dificultăţi de natură organizatorică, încă le va avea, să îşi transforme în realitate cei 25-28% din opţiunile alegătorilor. Eu cred însă că în fiecare zi, chiar dacă nu putem schimba puterea, avem ceva de făcut şi anume să ne comportăm într-o manieră nouă, să propunem variante noi şi să vorbim despre lucruri cu adevărat importante, să facem eforturi ca oameni politici să ieşim din această anecdotică, intrigă de zi cu zi, în care ne aruncă şi doamna ministru Udrea în fiecare zi cu noi năzbâtii, ca să le zic aşa, drăgăstos, galeş. Şi domnul prim ministru Emil Boc şi aşa mai departe. Ar trebui să discutăm, nu o facem nici unul dintre noi îndeajuns, să discutăm lucruri de viziune, lucruri pe termen lung, lucruri care ţin de soarta României într-un peisaj internaţional destul de complicat. Şi sigur, în momentul în care putem să facem în plan practic ceva, să facem. Varianta noastră o ştiţi, ea rămâne deschisă, dacă mâine PSD, PC, pentru început sunt gata să discute o formulă în care să construim o majoritate, să facem o moţiune de cenzură şi să dăm un alt Guvern României, până vom putea face alegeri noi suntem gata să discutăm.

            Mihai Gâdea: Haideţi să vorbim acum despre elementele pe care le-aţi adus în discuţie şi care cumva sunt... îmi pare că domnul Cristian Preda încearcă să facă un fel de propunere, mai degrabă pe sub masă PD-L-ului. Aşa cum spuneam motivele fiind faptul că domnia sa a mai văzut un film similar, în rolul principal atunci era PNŢCD. Şi o să vă spun la ce mă gândesc, faceţi moţiune de cenzură, începe sesiunea parlamentară în septembrie, dumneavoastră, PSD, PNL, PC fac moţiune de cenzură, în mod surprinzător nu mai avem un Guvern care să rămână cu 8 voturi atunci, ci acum să cadă cu vreo 8 voturi, pentru faptul că nişte domni de la PD-L, nişte domni de la UNPR vor spune: domnule, noi ne-am gândit şi aşa ne spune nouă conştiinţa. Şi atunci preşedintele Traian Băsescu invită pe toată lumea la Cotroceni şi spune: domnule, am încercat cu PD-L, este contestat, nu vreţi dumneavoastră, domnule Crin Antonescu, domnul Victor Ponta, domnul Constantin, să faceţi un Guvern? Faceţi dumneavoastră un Guvern, PSD - PNL - PC. Şi vă ofer această invitaţie, veţi ajunge în Parlament, Guvern poate va trece şi jocul de a vă pune în situaţia de a traversa România pe nişte măsuri aşa cum sunt cele pe care le-au luat... Azi îl ascultam pe domnul Emil Boc care spune o chestie senzaţională. Primul ministru spunea aşa: suntem în această situaţie din cauza Curţii Constituţionale pentru faptul că această Curte ne-a pus în situaţia de a creşte TVA-ul. Dar nu cumva decizia de a tăia pensiile, care părea previzibilă că e neconstituţională o luase domnia sa? Cum din cauza Curţii Constituţionale? Din cauza inundaţiilor şi din cauza crizei mondiale şi crizei europene. Şi în felul acesta aţi putea ajunge la guvernare. Nu ar putea să fie o capcană destul de meşteşugită, gândită de către oameni precum Cristian Preda şi alţi domni şi doamne de la PD-L?

            Crin Antonescu: Bine, domnul Cristian Preda gândeşte şi lansează aceste ipoteze din perspectiva unui om care ştie ceva despre politică, fie şi mai mult ca teoretician, dar ştie, şi care, vorba dumneavoastră, a avut şi experienţa topirii unei puteri care avea un mare ascendent la un moment dat, topirii foarte rapidă. Cu precizarea că PNŢCD, care a plătit cel mai tare preţul şi sigur, preşedintele Emil Constantinescu, au ştiut măcar pe ce au căzut. Sigur că nu e o consolare pentru ţărănişti, numai că preşedintele Emil Constantinescu la capătul a 4 ani de mandat a putut şi poate şi azi şi mai bine să spună foarte clar: da, mi-am consumat popularitatea, am scăzut în sondaje, nu aş mai fi câştigat probabil dacă aş fi candidat, dar în timpul mandatului meu cu România s-a întâmplat cutare, cutare şi cutare lucru bun. Ţărăniştii şi cei care au guvernat atunci, în ciuda atâtor greşeli şi de imagine, şi de management politic, la fel. Cu PD-L e ceva mai greu şi domnul Preda, care a venit într-un anumit mod în PD-L, pe la Cotroceni şi aşa mai departe, e destul de panicat în sensul acesta. Numai că lucrurile nu stau aşa de simplu. Dacă e vorba de o moţiune de cenzură, asta e opinia mea, sigur că voi discuta şi cu colegii mei în conducerea PNL, dată fiind poziţia recentă a PSD, noi nu votăm o moţiune de cenzură de această dată oricum, ci doar în momentul în care am discutat cu PSD şi cu PC ce se întâmplă a doua zi, deci care e alternativa pe care o propunem noi. Ca să facem doar un exerciţiu să dăm jos Guvernul Boc, iar după aceea să îi dăm şansa domnului Traian Băsescu să ne povestească despre domnul Croitoru sau despre un alt domn, sau ştiu şi eu despre ce alt Guvern, eu într-un asemenea joc al domnului Victor Ponta cu domnul Băsescu, nu în înţelegere, ca să fie limpede, poate lămurim şi lucrul ăsta, că nu am acuzat niciodată o înţelegere secretă între domnul Victor Ponta şi domnul Băsescu, deci pentru asta doar nu intrăm. Dacă reuşim să facem o asemenea alternativă ea nu înseamnă doar că ne împărţim nişte ministere. Ea înseamnă câteva criterii de guvernare şi câteva elemente foarte clare, din ce în ce mai greu de imaginat azi, între noi şi PSD. Dacă pe ăsta putem să îl punem la punct sigur că domnul Băsescu ne poate chema a doua zi şi ne putem chiar asuma această răspundere. Dacă nu, domnul Cristian Preda nu poate fugi de la putere decât dacă doresc să facă alegeri anticipate. ... a mai cădea cineva în capcanele lui Traian Băsescu, ca să nu vorbim de capcanele domnului Preda. E vorba totuşi ce se întâmplă cu situaţia României. Şi îmi pare rău, o mai spun o dată, că tot discutăm despre acest personaj, domnul Cristian Preda, îmi pare rău că de la domnia sa, profesor de Ştiinţe Politice, cum foarte des se recomandă, cu foarte multă mulţumire, şi pe bună dreptate, e o meserie frumoasă şi o postură onorantă, şi e europarlamentar, nu aud niciun cuvânt despre situaţia României, viitorul României, conjunctura internaţională, europeană, mondială a României, ci aud în mod paradoxal de la un deputat de la Bruxelles tot felul de sugestii privitoare la intrigile jocului politic intern. Pe astea le ştim şi pentru astea cred că domnul Cristian Preda ştia bine că e suficientă doamna Udrea.

            Mihai Gâdea: Vom intra în a doua parte a emisiunii în nişte chestiuni punctuale, am o serie întreagă de întrebări în ceea ce vă priveşte, de la discuţiile legate de posibila dumneavoastră candidatură la Bucureşti, la invitaţiile diverşilor lideri PD-L, cred că o dată pe lună, uneori mai des, se trezeşte câte un domn din PD-L, cum ar fi ultimul, domnul Adriean Videanu, şi spune că de fapt viziunea domniei sale din punct de vedere politic dintotdeauna a fost o guvernare de dreapta cu PNL.

            Crin Antonescu: Întotdeauna de 5-6 ani încoace, prin 1990 nu era chiar aşa de dreapta.

            Mihai Gâdea: Domnul Adriean Videanu era în 1990 în PD, în FNS?

            Crin Antonescu: Da. Nu e niciun păcat în asta.

            Mihai Gâdea: Atunci era un pic mai de stânga, acum fiind de dreapta îşi doreşte o guvernare de dreapta cu PNL. Şi vreau să vă întreb un lucru după această pauză, pentru că răspunsul dumneavoastră sigur, nu ştiu a câta oară e, aţi dat răspunsul ăsta în diverse forme de vreun milion de ori.

            Crin Antonescu: Într-o seară o să vă păcălesc şi dacă mai puneţi întrebarea o să spun: da, o să fac Guvern cu PD-L.

            Mihai Gâdea: Păi dacă e o păcăleală e în regulă, dar acest răspuns şi această dispută ar putea să fie... răspunsul la această întrebare ar putea fi mai complicat de atât, pentru că eu am văzut o declaraţie a domnului preşedinte Victor Ponta în care spune că nu ar vrea să guverneze cu PNL şi spune şi de ce. Şi în condiţiile în care dumneavoastră sunteţi un partid, în momentul de faţă pe sondaje e PSD undeva aproape de 40%, este PNL pe sondaje undeva la 27, aproape de 30%, şi PD-L undeva jos de tot. Şi acum încerc să înţeleg ce variante ar putea avea PNL, pentru că dumneavoastră în afară de această calitate de preşedinte şi de posibila viitoare candidatură la preşedinţia României, aveţi şi presiunea unui partid. Iar acest partid în momentul de faţă nu cred că poate sta şi să spună: a, nu putem guverna cu PSD, nicio problemă, mai aşteptăm noi încă 5 ani că probabil PD-L va fi undeva la 15%, noi vom creşte pe partea de dreapta şi mai aşteptăm noi încă 5 ani până când vom guverna. Şi cred că această presiune din partea PNL-ului într-un moment ca acesta vă pune în situaţia de a lua o decizie. Şi nu cumva ar putea ca această decizie, chiar dacă nu vă place, într-un moment să spuneţi: da, aş putea să fac cu PD-L, dar nu cu PD-L-ul ăsta, nu cu Udrea, nu cu nu ştiu mai cine, dar cu ăştia poate aş putea să fac ceva. Dar asta ne spuneţi după o scurtă pauză de publicitate, când vom mai avea multe alte lucruri de discutat pentru că nu v-am mai avut de mult la emisiune şi s-au strâns destul de multe lucruri. Revenim imediat. Am revenit. În studioul nostru în această seară preşedintele PNL, domnul Crin Antonescu. Domnule Crin Antonescu, aţi putea guverna vreodată cu PD-L, cu o parte din PD-L, cu o aripă dintre cele două? E o aripă acum Băsescu - Udrea - Preda.

            Crin Antonescu: Cristian.

            Mihai Gâdea: Cristian Preda.

            Crin Antonescu: Mai e şi Cezar Preda.

            Mihai Gâdea: Acum cu domnul Cezar Preda am impresia că tot pe aici e.

            Crin Antonescu: Nu ştiu. Eu îl urmăresc cu mai multă atenţie decât pe domnul Cristian Preda, de pildă. Uite, încep să deosebesc între pedelişti.

            Mihai Gâdea: Dacă ar fi o revoluţie în PD-L şi dintr-o dată nu ar mai fi nici Adriean Videanu, nu ar mai fi...

            Crin Antonescu: Eu am învăţat să mă tem de revoluţii pentru că în bună măsură sunt controlate de securişti şi după aia urmează 20 de ani de nenorociri, cel puţin.

            Mihai Gâdea: Atunci nu ar fi o revoluţie, ar fi o renaştere a PD-L.

            Crin Antonescu: În paranteză fie spus, apropo de lucrul ăsta, discutăm de 20 de ani despre legea lustraţiei în România. Chiar am şi dat-o atunci când ea nu mai are niciun efect. În realitate aproape că s-a petrecut o lustraţie inversă şi poate discutăm o dată despre asta. O lustraţie inversă în sensul că dacă ne uităm foarte bine găsim foarte puţini oameni în poziţii de decizie cu adevărat care...

            Mihai Gâdea: Care nu au fost în găştile...

            Crin Antonescu: Ştiţi despre ce vorbesc. În vreme ce vorbeam despre lustraţia ca în alte ţări, aici s-a petrecut lustraţia inversă. Dar revenind la ceea ce m-aţi întrebat dumneavoastră, că nu vreau să evit întrebarea. Eu nu am nimic împotriva afirmaţiei domnului Victor Ponta, că PSD nu vrea sau nu ar putea să guverneze cu PNL, dacă această afirmaţie are în vedere o situaţia de după alegeri, 2012 sau înainte. E clar acum, conform acestor sondaje şi cifrele se vor modifica până la alegeri, dar tot în acest sens, deci direcţia e asta. E clar că nici nu are rost să guvernăm împreună. Două partide care însumează 75-80% nu are rost să guverneze împreună, trebuie să guverneze unul, celălalt în opoziţie, sunt perfect de acord cu asta. În plus e din ce în ce mai puţin probabil să guvernăm împreună într-o asemenea situaţie pentru că ne despart foarte multe, nu doar cota unică sau impozitul progresiv, astea sunt chiar mult mai jos, ne desparte alte lucruri. Şi ne desparte după toate semnele convingerea mea din ce în ce mai apăsată că PSD nu evoluează în sensul acelei mult cântate reforme a unui partid de stânga de tip european. Nu intru acum în detalii, dacă vreţi intrăm mai încolo ca să nu fac o paranteză prea mare. Eu am vorbit doar despre posibilitatea de a guverna împreună într-un Guvern pe care eu l-am numit de avarie, după aceea descriind cam aceeaşi situaţie chiar şi domnul Năstase l-a numit Guvernul de serviciu. Un Guvern dacă ar fi posibil pentru această toamnă, pentru această iarnă, pentru că problemele extrem de presante cu care Guvern Boc a încărcat 75-80% dintre români în acest moment. Cu PD-L răspunsul meu nu s-a schimbat şi nu se va schimba, puteţi să îmi puneţi întrebarea asta de foarte multe ori. Şi nu are niciun rost să deosebim acum între pedelişti. Ştiu şi eu foarte bine, deja se şi arată că pedeliştii nu mai vorbesc toţi aceeaşi vorbă. Ştim dintotdeauna că nu toţi oamenii din PD sunt de o mamă, ca să mă exprim aşa. Ştiu şi eu că acolo există oameni cu mai multă coloană vertebrală, puţini, dar există, oameni cu vederi mai de dreapta, alţii fără vederi. E foarte amestecată chestiunea. Nu mă interesează şi PNL nu va guverna cu PD, cel puţin raza de acţiune a mandatului lui Traian Băsescu şi a acestei majorităţi. Eu nu ştiu dacă după Traian Băsescu va mai rămâne ceva din PD.

            Mihai Gâdea: Tindeţi să credeţi că va mai rămâne ceva sau tindeţi să credeţi mai degrabă că nu va rămâne nimic?

            Crin Antonescu: Tind să cred că nu va rămâne nimic pentru că se petrece următorul lucru: drama acestui partid este că el nu se poate nici apuca de treabă, pentru că treaba lui asta e, cea pe care o fac acum, doamna Udrea, domnul Radu Berceanu, domnul Adriean Videanu, treaba pe care ştiu ei să o facă. Asta e treaba lor, asta ştiu să facă, asta vor să facă, asta îi presează clientela pe care şi-au construit-o, pe care au alimentat-o, pe care au dezvoltat-o, să facă şi asta vor face până în ultima zi de guvernare. Că vor pleca după alegeri, că vor pleca în urma presiunii străzii, nu ştiu. Şi de aceea cred că e foarte greu ca PD oricât şi-ar folosi banii investiţi, această clientelă, pârghiile de presiune dacă vor fi la putere în momentul alegerilor, să mai rămână în joc. Dar pentru eventualitatea în care PD va depăşi pragul de 5% la următoarele alegeri va fi un partid de 6-7%. Sigur că acolo se vor petrece revoluţii şi nu ştiu ce se va întâmpla, nu de mine depinde. Atunci s-ar putea discuta reaşezarea unui dialog între PNL şi PD, sau ce a mai rămas din el. Până atunci nu, pentru că PD funcţionează actualmente indiferent cât are în sondaje, ca un partid stat, ca un partid cu care dialogul din punctul de vedere al PNL este imposibil. Şi oricâte avansuri ar face, avansurile se pot şi înteţi. După cum vorbeaţi mai devreme toate aceste declaraţii arată că ei sunt disperaţi. Îi înţeleg totuşi că vine mai devreme sau mai târziu o scadenţă electorală şi dacă nu pot scăpa de răspundere măcar să o împartă. Din punctul de vedere al PNL, nu. Iar în ceea ce priveşte dilema asta, ce face PNL, care are în sondaje un anumit scor şi va avea şi la alegeri, e dur, dar e simplu. La congresul PNL din februarie acest an eu am asumat o anumită platformă, am vorbit atunci de 30% pentru PNL şi de dispariţia PD, de o confruntare pe viaţă şi pe moarte din punct de vedere politic între cele două partide. Sigur că foarte multă lume, chiar dacă nu a spus-o, în partid şi chiar şi afară, a privit cu circumspecţie această ştachetă de 30% pentru un partid care nu a făcut 20 niciodată, care a făcut cel mai mult 18 şi ceva atunci când guverna şi când a avut anumite pârghii să îşi suplimenteze scorul electoral. Pârghii de guvernare, nu de altă natură. Şi acum discursul meu către colegii liberali e simplu, e dur, dar simplu. O veste bună şi una rea. Vestea bună e că facem 30%, vestea rea e că s-ar putea să nu fie de ajuns. Deci pentru PNL până când vor avea loc alegerile rămâne să aibă posibilitatea să construiască un mesaj, să vină cu nişte oameni şi mesajul şi oamenii credibile, să muncească mult mai mult, infinit mai mult decât a făcut-o în plan organizatoric, să aducă mulţi oameni tineri şi în această privinţă şi să câştige alegerile. Dacă doreşte să guverneze, pentru că regula democraţiei asta e, dacă PSD câştigă alegerile, PSD guvernează şi PNL e în opoziţie. Dacă vrem să guvernăm PNL câştigă alegerile şi PSD e în opoziţie. Iar bătălia asta nu are în primul rând pentru mine o conotaţie stânga - dreapta, impozite mari - impozite mici, ci va avea, aş fi vrut să fie altfel, dar mă tem că va avea conotaţia unei confruntări între chintesenţa a ce s-a întâmplat în 20 de ani şi cred că vom asista la o mutaţie şi de cadre şi de efective în general, de la Băsescu, de la PD, către PSD, către un PSD apetisant cu scorul său mare în sondaj în acest moment. Şi în sensul acesta bătălia de care vorbeam iniţial va trebui să fie dată de PNL şi să îşi asume misiunea de a câştiga, dacă doreşte să guverneze. Pentru că altfel păţim ce am păţit în 2004-2008, venim la guvernare, asumăm o responsabilitate, dar de fiecare dată, că e vorba de aliatul nostru, domnul Băsescu, că e vorba de o opoziţie semi-aliată cum a fost PSD atunci când au susţinut Guvernul minoritar, lucrul acesta costă. Deci asta e problema PNL şi ne-o vom asuma pentru că nu avem încotro şi asta trebuie să facem. Ştiu că e foarte greu, dar asta vom face. Şi că presiunea va fi foarte mare.

            Mihai Gâdea: Vă interesează ideea de a candida la Primăria Capitalei? Pentru că pe scenarii, pe calcule politice, pe strategii care se pot face în momentul de faţă ar putea să însemne ca... am ascultat cu foarte multă atenţie şi cred că ceea ce spuneţi e foarte coerent. În momentul de faţă avem o putere care se duce în jos, nu ştiu dacă ireversibil şi asta e o întrebare, dacă nu cumva Traian Băsescu va avea totuşi timp să facă nişte mişcări care să poată salva ceva din PD-L, să schimbe într-un fel sau altul Guvernul în această toamnă, să pună responsabilitatea pe oameni care sunt mai puţin ataşaţi de ce înseamnă PD-L şi poate cu timpul vom mai ieşi din această situaţie extrem de grea pentru că în sfârşit poate va fi guvernată România de către oameni care să aibă mai multe noţiuni despre ce înseamnă economie, ce înseamnă administraţie, ce înseamnă nişte lucruri de felul ăsta şi cumva nu trebuie să uităm că Traian Băsescu a mai fost în nişte momente de cădere, e adevărat, nici unul comparabil cu acest moment, dar a reuşit să se relanseze, să îşi oprească această curbă descendentă prin tot felul de lucruri. Nu ştiu dacă nu cumva va avea şi de data aceasta... tind să cred că nu, dar poate că va reuşi într-un fel sau altul măcar să nu ajungă PD-L la acel scor la care făceaţi referire mai devreme, 7-10%.

            Crin Antonescu: Eu cred că poate să ajungă şi sub 5 şi nu mai cred într-o revenire a lui Traian Băsescu.

            Mihai Gâdea: Ce am văzut în ultima vreme cu Traian Băsescu, se ceartă cu sinistraţii, are o stare de irascibilitate, asta spune ceva despre faptul că ştie temperatura reală a sa politică şi a puterii, a guvernării sale?

            Crin Antonescu: Problema omului politic Traian Băsescu este legată de PD. Pentru că foarte mulţi spun: domnule, Băsescu e Băsescu, PD e PD, nu îi pasă lui Traian Băsescu de PD. De acord, nu îi pasă, dar are nevoie de un vehicul politic, pentru că dacă Traian Băsescu s-a resemnat cu ideea, ceea ce eu nu cred, că mai are încă 4 ani de mandat, îşi termină mandatul prezidenţial şi după aceea se retrage din viaţa politică, atunci e ok, nu mai are nevoie de niciun PD. Dacă doreşte să continue la maniera lui Ion Iliescu, sau teoretic ca prim ministru, pentru că are în continuare liber mandatul de prim ministru, atunci îi trebuie un partid şi nu mai are acel partid. Deci nu îi e indiferentă soarta PD-ului. Cred însă că Traian Băsescu nu are cum să revină pentru că singura şansă sau singura conjunctură care i-ar da ceva şanse e următoarea: eu aici nu dau sfaturi nici domnului Victor Ponta, nu am niciun interes, nu am nicio cădere, dar dacă domnul Victor Ponta mai repetă mult platforma electorală pe care a concentrat-o într-o emisiune a dumneavoastră, când spunea: m-am întâlnit cu activiştii PSD şi i-am întrebat: pe timpul lui Călin Popescu Tăriceanu a fost bine? Nu, nu a fost bine. În paranteză fie spus, nerecunoscători pesediştii. Dar pe timpul lui Băsescu e bine? Nu, e îngrozitor. Dar pe timpul lui Adrian Năstase era bine? Da, era minunat. Ei, atunci să facem ca pe timpul lui Adrian Năstase. Până la urmă acest compendiu de platformă politică...

            Mihai Gâdea: Pentru adevăr, am impresia că acea concluzie la care aţi făcut referire, să facem ca pe vremea lui Adrian Năstase, nu cred că a fost...

            Crin Antonescu: Nu, să fie ca atunci.

            Mihai Gâdea: În sensul ca PSD să ajungă să guverneze singur, asta era înţelegerea.

            Crin Antonescu: Eu nu îl învinuiesc cu ceva pe Victor Ponta, îl înţeleg foarte bine, vorbea cadrelor PSD. Cadrelor PSD pesemne că aşa trebuie să le vorbeşti. Interpretarea de export pe care ne-o va da e asta, să guverneze PSD singur. Dar vreau să spun că singura şansă, pe ce va încerca să meargă Traian Băsescu sau PD, uitaţi ce se întâmplă. Nu mai merge nici la oameni, pentru că întotdeauna la oameni şi la români mai cu seamă nenorocirea prezentă este mult mai activă asupra omului decât ce s-a întâmplat acum 5 ani. Adică pe mine mă necăjeşte foarte tare şeful meu de la serviciu de azi care nu mă chinuie cum mă chinuia sergentul din armată. Dar aia a fost acum 20 de ani şi ăsta mă supără azi. Şi în al doilea rând există totuşi şi PNL nu cred că va rata această obligaţie, există totuşi forţe politice care să îi asigure pe cei care se tem de revenirea unui regim de tip Năstase, să îi asigure că nu domnul Băsescu, sau nu doar domnul Băsescu e calificat să se lupte cu un asemenea tip de politică. Nu cred deci că Traian Băsescu şi PD-L îşi vor reveni. Ce va rămâne din PD-L vom vedea, până la urmă asta e treaba analiştilor, treaba mea e să văd ce fac acum, pentru că ei trebuie să aibă 3% în sondaje, mai guvernează încă cel puţin doi ani. În PD există oameni, eu nu vreau să dau nume pentru că până la urmă le fac şi rău, dar nu ştiu, cineva ca Sorin Frunzăverde sau cineva chiar ca Vasile Blaga, sunt nişte oameni cărora nu poţi să le negi o anumită statură, o anumită soliditate, o anumită consecvenţă. Eu vreau să vă spun că dacă aş fi pus să aleg mâine, să stau de vorbă cu domnul Cristian Preda sau cu domnul Vasile Blaga, păi aş sta de vorbă cu domnul Vasile Blaga, oricât ar părea de paradoxal.

            Mihai Gâdea: Dar dacă aţi fi în situaţia de a vorbi, dacă aţi avea de ales între a vorbi cu Vasile Blaga, Sorin Frunzăverde şi cu... cine să zic eu de la PSD?

            Crin Antonescu: Puteţi pune de oricine, că pesediştii seamănă şi ei între ei.

            Mihai Gâdea: Nu e o chestiune de persoane? Pentru mine, vă spun sincer, în primă instanţă efectiv ţine de persoane. Am urmărit ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani de zile şi într-un fel era PD-ul lui Petre Roman, într-un fel e PD-L de azi a lui Traian Băsescu şi până la urmă oamenii au făcut ceea ce s-a întâmplat bun sau rău în această ţară i ultimii 20 de ani.

            Crin Antonescu: Eu nu doresc să stau de vorbă în sensul acesta cu nici unul. Eu am dat nişte nume. Am făcut însă această comparaţie de ce? Ea poate să pară paradoxală. De ce domnule nu vorbeşti cu Preda, care nu este, nu a construit acest PD, nu e băgat în toate măgăriile PD-ului, e un reformator. Păi prefer să stau de vorbă cu Vasile Blaga decât cu Cristian Preda pentru că domnul Cristian Preda s-a dus într-un partid făcut de Vasile Blaga, aşa cum era el, cu toate relele lui şi nu domnul Vasile Blaga s-a dus la asociaţia sau ce vreţi dumneavoastră, un partid făcut de Cristian Preda. În momentul în care domnul Cristian Preda s-a dus în PD-ul acesta al lui Băsescu şi Vasile Blaga ştia cum e acest partid, s-a dus acolo, a văzut ce se întâmplă şi până când nu au început aceste prăbuşiri în sondaje şi până când probabil nu a venit voia de la Poliţie, adică de la Cotroceni, nu a făcut nicio referire critică. Dimpotrivă, toţi adversarii preşedintelui, sau toţi criticii PD-ului erau duşmanii poporului. Aşa că în sensul ăsta mi se pare mai coerent cineva ca Vasile Blaga, pe care cel puţin ştii de unde să îl iei şi dacă e nevoie poţi să stai de vorbă cu el, în sensul că e un interlocutor mai serios decât alţii. Dar nu e o problemă de actualitate, am vrut doar aşa să dau puţină culoare acestor ipoteze. Repet, pe scena politică, după părerea mea, vor rămâne dominante aceste două partide sau vor deveni dominante aceste două partide, PNL, PSD, vom vedea care cum, care va fi ordinul lor de mărime în electorat. Bătălia asta este.

            Mihai Gâdea: Va fi foarte interesant de urmărit ceea ce se va întâmpla şi e o întrebare legată de modul în care se va mai putea guverna după acest tip de guvernare. Şi o să vă explic ce vreau să spun. Traian Băsescu, într-un moment probabil de sinceritate, a spus la o emisiune la TVR, pe ce vor să guverneze, pe ce se bat, pe o ţară muribundă, întreba retoric Traian Băsescu.

            Crin Antonescu: Chiar înainte de alegeri.

            Mihai Gâdea: În momentul de faţă România, pe datele pe care le avem, începe să semene cu o ţară muribundă, o datorie colosală, o datorie ce pare că nu se opreşte, vor accesa alte şi alte creditări şi în momentul de faţă pornim de la tipul de datorii pe care le avem, în momentul în care această ţară va trebui să returneze aceste datorii. Noi în continuare împrumutăm nu pentru a rambursa datoriile, ci împrumutăm pentru a da în continuare pensii şi salarii. Pe o ţară în care probabil orice fond care va mai fi, probabil vom ajunge în situaţia în care cei de la Comisia Europeană să ne spună: domnule, ştiţi ceva, voi cu fondurile mai încet, pentru că aţi luat nişte bani pentru turism şi aţi făcut ceea ce aţi făcut cu ei. Să nu ne imaginăm că acest scandal nu ne va afecta în vreun fel în raport cu banii europeni. Şi mai sunt şi alţi bani, în alte domenii în care probabil vom ajunge ca şi din această perspectivă să fim priviţi cu reticenţă. Şi sigur că vom ajunge în situaţia în care, aşa cum spuneţi, pe aceste scenarii posibile, să vedem cine ar putea să guverneze. În momentul în care ar fi să vedeţi din punct de vedere personal varianta ideală, sigur că mi-aţi răspunde că să câştige PNL şi să guverneze singur, însă au fost momente în care foarte mulţi dintre cei care privesc cu neîncredere această guvernare au văzut o licărire de speranţă în faptul că aceşti doi oameni tineri, Crin Antonescu şi Victor Ponta, sau ca să nu fie interpretabil ce spun Victor Ponta şi Crin Antonescu, ar putea împreună să facă ceva pentru România şi pentru viitor. Pentru cei care au crezut în felul acesta răspunsul este această variantă nu există, nu se poate, adică e ori, ori, sau există în continuare varianta şi?

            Crin Antonescu: Că am putea face ceva bun pentru România eu şi Victor Ponta, sau PNL şi PSD este deasupra oricărei discuţii, sigur că am putea face. Că vom face sau nu rămâne de văzut. Vom fi adică în stare să facem şi mai trebuie precizat că acest a face ceva împreună pentru România nu înseamnă neapărat a guverna. Am putea de pildă unii dintre noi guvernând, ceilalţi fiind în opoziţie, să dăm fiecare din postura lui, care se poate schimba, discutăm acum în elemente de termene mai lungi şi de viziune, să dăm o altă calitate, un alt conţinut, un alt comportament vieţii politice. Unii pe dreapta, alţii pe stânga, până la urmă aici sunt foarte multe lucruri şi foarte multe diferenţe care trebuie să se manifeste, să se confrunte, noi discutăm puţine lucruri apropo de dreapta şi stânga, discutăm dacă impozitele să fie mari sau să fie mai mici, să fie progresiv sau cotă unică. Un lucru până la urmă minor, confruntările sunt altele şi dreapta, dacă e să vorbim de dreapta, sau stânga, fie şi în calitatea lor de convenţii, pun la bătaie filosofii şi teme extrem de importante pentru societate, pe care noi nu apucăm să le dezbatem şi dacă vrem să servim cu ceva climatul politic o putem face. Pe de altă parte putem face ceva împreună pentru România reformându-ne pe noi ca partide, pentru că eu nu am afirmat niciodată că salvarea ţării este dacă un PNL vine cu 50% şi guvernează, ci dacă un partid reformat, PNL fie acela, vine şi guvernează. Partid reformat înseamnă nu o vorbă care se repetă de mulţi, ci un lucru simplu pe care îl ştim toţi, el trebuie făcut şi trebuie să vedem dacă cine va ajunge la guvernare îl va putea face. Să guvernăm pentru cetăţeni şi nu pentru propriul nostru partid, pentru clientelă. E foarte simplu. Acum, în ceea ce priveşte PSD, sigur că eu am avut dintotdeauna rezerve, care nu sunt în primul rând date de ideologie. Eu nu sunt un om de stânga, am reţineri mari şi chiar o anumită ostilitate faţă de ceea ce eu consider că este o minciună istorică a stângii. În România îmi e greu să spun ce e stânga şi ce e dreapta, România nu a avut cu adevărat stângă puternică niciodată şi mai e ceva, PSD e deja un partid istoric în România, e un partid istoric care oricât s-ar simţi lezat domnul Victor Ponta, nu e o jignire, provine din FSN, e legat de persoana fondatorului său, Ion Iliescu, persoană care amestecă lucruri rele, mai multe după părerea mea, lucruri bune, ele au fost luminate de când cu eclipsa Băsescu, am putut constata prin contrast şi părţile bune ale unui politician ca Ion Iliescu, dar problema PSD-ului e despărţirea de Ion Iliescu. Câtă vreme în 2005 Ion Iliescu a pierdut nişte alegeri în PSD, pentru preşedinţia partidului, un fapt foarte spectaculos atunci şi care a fost semnul unei reforme, poate dureroase pentru ei, pentru PSD, dar semnul unei reforme. Reforma a eşuat de vreme ce peste 4 ani Mircea Geoană, îl înţeleg în context electoral, dar Mircea Geoană ajunge să se ducă să îşi depună candidatura la preşedinţia României cu Ion Iliescu, învinsul său din alegerile din 2004 din partid, câtă vreme Victor Ponta care era în tinereţile sale sub Adrian Năstase şi cu ceva  stimulent de la Adrian Năstase, destul de ironic la adresa bătrâneţii politice a lui Ion Iliescu, iar azi are în Ion Iliescu chiar un preşedinte de onoare. Problema asta a PSD e a PSD, dar e şi a noastră. Pentru că noi ştim foarte bine că ceea ce face azi PD-L nu e decât potenţarea la maxim, cu un cinism nemaiîntâlnit şi cu un mod foarte păgubos nemaiîntâlnit pentru toată România, ale unor tare politice ale PSD şi în bună măsură şi ale PNL. Ori împreună, doar dându-i pe pedelişti la o parte ca să venim ori pesediştii ori noi şi să facem cum am învăţat noi 20 de ani, asta pentru mine nu e o miză şi chestiunea asta pot să o fac cu sau fără Victor Ponta. Celălalt lucru, schimbarea adevărată, e cu adevărat important şi pentru aceea sigur că e nevoie întotdeauna de mai mulţi oameni şi de mai multe partide.

            Mihai Gâdea: În această seară vă ascult cu foarte multă atenţie pentru a vedea ce vrea, ce gândeşte omul politic, preşedintele PNL, Crin Antonescu. Sigur că mi-aş dori să ajung în situaţia în care în România vom avea de ales la prezidenţiale între Victor Ponta, Crin Antonescu, Emil Boc. Aş putea să intuiesc că vom aveam de fapt de ales într-un al doilea tur de scrutin între dumneavoastră şi domnul Victor Ponta. Dar dincolo de treaba asta... De ce zâmbiţi, nu e aşa?

            Crin Antonescu: Vă spun după aceea.

            Mihai Gâdea: Dincolo de treaba asta mă întreb dacă nu există şi nuanţe. Şi o să mă explic. Am urmărit în week-end-ul ăsta, a fost nunta fiicei fostului preşedinte american, în opinia mea un preşedinte mare al Americii, Bill Clinton şi Hillary Clinton, care e secretar de stat, o poziţie extrem de importantă, mult mai important decât ce înseamnă în România ministru de Externe, s-a căsătorit cu fiul unui fost politician care a fost şi în închisoare, 5 ani închis pentru fraudă. Şi din câte am văzut din declaraţiile lui Bill Clinton şi ale soţiei, foarte încântaţi de faptul că fiica lor se căsătoreşte cu băiatul acestui tip care a fost în puşcărie, ca să nu zic în pârnaie, pentru fraudă. Acum nu am auzit pe nimeni să spună: domnule, fostul preşedinte Clinton cu actualul secretar de stat al SUA, sunt încântaţi că singura lor fiică se căsătoreşte cu fiul unui pârnăiaş care în America lucrurile sunt într-un fel chiar mai complicate. Noi aici suntem obişnuiţi, trecem între pârnăiaşi, mai ales dumneavoastră, care sunteţi în Parlament, sau posibili viitori oameni care să ajungă într-o astfel de conjunctură, în fiecare zi. Mulţi dintre ei au dosare, despre alţii nu au dosare, dar ştim cam ce au făcut. Şi cu toate astea erau foarte încântaţi de opţiunea fiicei domniilor lor. Acum faptul că Victor Ponta ar putea să fie sub suspiciunea că e omul lui Ion Iliescu, că de fapt tot Ion Iliescu conduce partidul, nu cumva vi se pare că ar putea să fie uşor nedrept pentru cineva care poate demonstra că are coloană vertebrală şi că vrea de fapt să transforme un partid, nu ştiu dacă va avea puterea, dar sper măcar că ar putea să transforme PSD-ul de azi cu toate problemele pe care le spuneţi şi dacă ne gândim un pic la perioada Adrian Năstase, la Guvernul Adrian Năstase, sunt suficiente păcate. Dar nu credeţi că are cumva... ar putea avea prezumţia că vrea să facă ceva mai mult decât să fie partidul lui Ion Iliescu până când Ion Iliescu nu va mai fi, poate şi după?

            Crin Antonescu: Păi să despărţim mai întâi lucrurile. Americanii cu ale lor, noi cu ale noastre. În ce mă priveşte nu numai că pornesc de la această prezumţie de bună intenţie din partea lui Victor Ponta, cum am pornit şi în ceea ce îl priveşte pe Mircea Geoană când conducea PSD-ul, când a fost candidat la preşedinţie şi am spus chiar că îmi doresc acest lucru. Nu am spus că nu e aşa, eu am spus doar că asta e o problemă şi că diferenţele dintre mine şi Victor Ponta, dintre un PNL aşa cum îl gândesc eu şi cum încerc împreună cu cei care suntem în conducerea partidului să îl fac şi PSD-ul aşa cum ştim, sunt multe şi nu ţin de cota unică. Dacă Victor Ponta în opinia mea, care contează mai puţin, dar mă întrebaţi de ce cred eu, va acţiona în sensul modernizării acestui partid, de a face un partid de după aceşti 20 de ani, în sensul deschiderii schimbării radicale de care vorbeam şi pe care o vreau şi eu în PNL... Atenţie, eu nu spun că PNL e vreun partid minunat, PSD odios şi să se facă şi PSD ca noi, buni, şi să discutăm atunci. Eu am spus doar că nu vreau să văd încă o dată perioada 2000-2004 sub alt chip. La moţiunea de cenzură m-am adresat direct lui Victor Ponta şi i-am spus un lucru în care cred, nu îmi daţi model guvernarea Adrian Năstase şi nu vă dau model guvernarea Călin Popescu Tăriceanu. Cred că am spus cu asta tot. Vreau să privim înainte. Dacă asta se întâmplă în PSD, chiar dacă nu vom guverna împreună, PSD va fi un partener autentic pentru noi şi ca două pistoane ale unui motor sau ca două braţe ale unui corp, vom face o politică în România. Unii la putere, alţii în opoziţie. Dacă nu, nu. Eu nu pornesc aici de la suspiciuni legate de rolul lui Ion Iliescu sau de la alte suspiciuni de la care aş putea porni, mai serioase decât ăsta. Eu am remarcat doar faptul că discursul PSD şi personajele, dar discursul PSD nu se schimbă, asistăm la aceleaşi promisiuni simple, cu caracter demagogic, cu aceeaşi baladă, serenadă, cântată săracilor şi cu câteva lucruri de conjunctură. Ori pe mine mă interesează cine poate în România, că e de dreapta, că e de stânga, să nu fie populist şi să le spună românilor: domnule, nu e bune cum suntem, toţi, deci nu noi, politicienii, suntem groaznici şi voi sunteţi minunaţi, nu, suntem vai de capul nostru toţi. Noi, politicienii, purtăm o vină mai mare, suntem mai vinovaţi decât voi, suntem mai hoţi decât voi, mai mincinoşi decât voi, dar cu toţii ne-am pierdut busola, ne-am pierdut sufletul, ne-am pierdut orizontul, ne-am pierdut identitatea şi nu putem să continuăm aşa pentru că ne va fi rău. După asta vine cota unică, sau neunică, vin politicile de impozitare şi alte lucruri.

            Mihai Gâdea: Interesant ce spuneţi. Nu mi-aţi răspuns la întrebarea dacă povestea asta cu Primăria Capitalei e un adevăr sau o glumă.

            Crin Antonescu: Eu nu am vorbit niciodată, nu am exprimat intenţia de a candida la Primăria Capitalei şi întrebat de iscoditorul dumneavoastră coleg, Radu Tudor, o dată chiar explicit despre acest lucru, am spus: noi nu am luat o decizie în acest sens. E foarte clar că ne interesează Primăria Capitalei, odată pentru că acest oraş merită o administraţie performantă şi sigur că până la alegerile din 2012, că presupun că nu e vorba de alegeri anticipate aici, vom putea face bilanţul mandatului Sorin Oprescu. Ne interesează pentru greutatea politică a succesului sau insuccesului la alegerile locale la nivelul Municipiului Bucureşti. Şi în sensul acesta vrem să câştigăm Primăria, vom avea un candidat, el va fi desemnat. Pe mine nu mă interesează în acest moment Primăria Capitalei, după cum în acest moment nu mă interesează nici preşedinţia României cu care de multe ori, pentru că am fost candidat, sunt asociat. Eu am un mandat privitor la...

            Mihai Gâdea: Din cauza asta aţi zâmbit când am spus că am putea alege între Crin Antonescu, Victor Ponta şi Emil Boc?

            Crin Antonescu: Nu, vă spun după aia de ce am zâmbit. Eu am un mandat din care din poziţia mea de preşedinte, împreună cu toţi ceilalţi colegi şi cu toate instanţele ale partidului să reformăm acest partid, să îl ducem conform moţiunii care a fost adoptată la congres, la cel puţin 30%, la un partid major pe scena politică, la un partid deschis către o dreaptă integratoare, la un partid modern şi mult mai bine organizat. Asta e treaba mea, nu să fiu preşedintele României şi primarul Capitalei. La ce voi candida eu sau nu vom candida, vom hotărî la momentul respectiv. Am râs în legătură cu această ipoteză în care eu, domnul Victor Ponta şi domnul Emil Boc ne-am alinia, dimpreună desigur cu alţi domni, la startul competiţiei pentru că odată în legătură cu prezenţa domnului Emil Boc acolo, nu cred că domnul Emil Boc va candida la...

            Mihai Gâdea: Eu mă refer la cei care sunt acum preşedinţi de partide şi în mod evident ar putea fi desemnaţi. Sigur că nici eu nu cred, dar am dat-o ca ipoteză pentru că nu ştiu de la PD-L, poate doamna Udrea,  poate vom avea de ales între dumneavoastră, domnul Victor Ponta şi doamna Udrea. Poate e mai probabil aşa.

            Crin Antonescu: Haideţi să nu facem totuşi ştiri, e duminică încă. Vă pot da eu vreo 3 nume acum de la PD-L, sau chiar de la PSD, sau chiar de la PNL care ar putea candida. Ce s-ar întâmpla dacă nici unul dintre noi nu am candida? E foarte mult până în 2014.

            Mihai Gâdea: E mult până în 2014, dar poate că vom avea alegeri prezidenţiale mai repede. Nu credeţi în această ipoteză?

            Crin Antonescu: Nu prea cred şi nu prea cred pentru că, încă o dată o spun, cred că PSD, cel puţin în acest moment, mai discutăm la primăvară, cel puţin în acest moment nu doreşte. Asta cred eu, nu e o acuzaţie, e pur şi simplu o părere, nu doreşte alegeri prezidenţiale anticipate.

            Mihai Gâdea: Multe lucruri nu sunt dorite, dar nu cumva există şansa ca acest val teribil de antipatie faţă de guvernarea produsă de Traian Băsescu să se întoarcă chiar împotriva lui?

            Crin Antonescu: Există, ceea ce e foarte important e că lumea a înţeles că nu putem separa aici preşedintele de PD-L sau de Guvernul Boc. Şi de aceea aţi văzut că nici ideea unei eventuale remanieri nu e privită cu încredere de către populaţie. De altfel cred că pericolul în perioada următoare şi cred că în sensul acesta eforturile domnului Băsescu şi una ... s-ar putea îndrepta să se potenţeze cumva pericolul unui tip de extremism sau a unei neîncrederi generale, a unei contaminări care deja s-a produs. Dumneavoastră vorbiţi despre gradul de încredere mai mare pe care eu sau Victor Ponta îl avem, dar e destul de mic, adică toţi politicienii în România, odată şi cu prăbuşirea lui Traian Băsescu, toţi politicienii în România rămân la un prag minoritar de încredere, adică încrederea în ei e mai mică decât neîncrederea. Şi în cazul meu şi în cazul lui Victor Ponta, şi în cazul chiar al lui Mugur Isărescu, care nu e politician şi care în alte dăţi se bucura de încredere mult mai mare.

            Mihai Gâdea: Am văzut săptămâna trecută, la emisiunea lui Răzvan Dumitrescu un fragment extrem de interesant. Apropo, mâine seară veţi vedea un fragment foarte interesant, realmente senzaţional la emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Am văzut un fragment foarte interesant cu Traian Băsescu când era primar general al Capitalei. Şi aş vrea să îi rog pe colegii mei să difuzeze materialul când domnul Traian Băsescu făcea linişte.

            Traian Băsescu, iunie 2000: Băi, linişte, ce dracu'! Atenţie. Staţi. Măi, oameni buni, dacă nu tăceţi, nu ne putem înţelege!

            Mihai Gâdea: Te amuzi, însă domnul Traian Băsescu...

            Crin Antonescu: E un Băsescu simpatic şi care în secvenţa asta are dreptate, omul avea dreptate acolo, asta e partea simpatică a lui Băsescu.

            Mihai Gâdea: El a devenit ce a devenit, cel puţin aşa duc eu în derizoriu lucrurile, o vreme îndelungată era smardoiul cartierului. Nu ştiu dacă aţi trăit vreodată în vreo astfel de paradigmă, ca să mă dau intelectual, dar...

            Crin Antonescu: Unde credeţi că am trăit? Sigur că am trăit.

            Mihai Gâdea: Nu ştiu cum era în Tulcea, dar acolo unde am copilărit eu era smardoiul cartierului, ăla îi bătea pe toţi, era cel mai şmecher, cel mai tare în gură, cum zicea unul ceva îi dădea două palme. Şi sigur că băieţii şi fetele din cartier, adică cu cine eşti, cu cel mai tare sau cu ăştia care zic că ăla e un... cum spuneau ei. Şi multă vreme în momentul în care îndrăzneai să spui ceva despre smardoiul cartierului părea că nu e în regulă. Dumneavoastră, cu umilinţă, poate că şi noi, am zis: domnule, băiatul ăsta nu e în regulă, e doar un smardoi şi atât. În momentul în care a ajuns să guverneze cartierul e nasol. Acum problema e că ceea ce spune domnia sa, cu modul în care încerca să facă linişte, nu mai reuşeşte nici în PD-L şi o să îi rog pe colegii mei să dea nişte imagini din acest week-end când pare că PD-L seamănă cu PNŢCD, cu unii care se bat pentru nişte alegeri la Constanţa, într-un oraş în care ei nici măcar nu câştigă ceva, adică e un oraş pe care l-au pierdut de foarte multă vreme şi pare că e pierdut. Şi imaginile de la Constanţa, cum s-au bătut în acest week-end pentru alegeri, pare că nu mai face linişte nici măcar când e vorba de protejaţii domniei sale şi cu scandalul ăsta cu brandul de ţară, cu doamna Udrea, nici acolo nu prea reuşeşte să facă linişte. Întrebarea mea este: credeţi că în momentul de faţă oamenii, mă refer la PD-L, vor... e posibil ca PD-L să înceapă să semene cu PNŢCD şi astfel de secvenţe să le mai vedem?

            Crin Antonescu: Eu la vremea respectivă am avut multe nemulţumiri legate de ţărănişti şi multe hârjoneli. Nu putem compara PD cu PNŢ. Sigur că scandalul de la Constanţa arată un partid intrat în degringoladă, într-o anumită panică, probabil se dispută pentru nu se mai ştie câtă vreme avantajele puterii, hărmălaia aia poate să aducă aminte. Dar deosebirile dintre cele două partide rămân şi rămân în favoarea ţărăniştilor. Şi foarte interesant de văzut următorul lucru. Eu nu fac acum teoria conspiraţiei, nu m-am abţinut de la ea 20 de ani ca să îi dau drumul acum, însă e foarte clar, aşa cum vorbeam cu lustraţia inversă, e foarte clar că privind retrospectiv trebuie să ne minunăm de nişte lucruri. Domnule, dintre toţi preşedinţii României, totuşi orice simpatii politice am fi avut sau nu, putem afirma clar că Emil Constantinescu a fost acela care nu a avut legături nici cu structurile de vârf ale Partidului Comunist care au supravieţuit, nici cu structurile securităţii, nici cu patronarea, fie şi tacită, a unor masive acţiuni de corupţi. Până la urmă în timpul mandatului lui Emil Constantinescu s-au pus bazele de politică externă pentru a intra în NATO, în timpul mandatelor lui Emil Constantinescu şi Guvernelor de atunci o Românie în pragul falimentului, cu sistemul bancar doborât, cu mine care trebuiau închise, cu o industrie întreagă care trebuia reformată, totuşi a fost menţinută pe linia de plutire şi predată Guvernului Năstase, Guvernului PSD, cu creştere economică. De ce a fost Emil Constantinescu transformat în cel mai rău dintre preşedinţii României şi cel mai nevolnic? Dintre toate partidele care au făcut tot felul de tâmpenii pe scena politică unul singur a fost scos definitiv şi anume PNŢCD. Deci PNŢCD a fost evident infiltrat şi el de tot felul de securişti, dar nu a investit sistemul ocult care se bagă în treburile politice din România şi le controlează încă, nu a investit în PNŢCD. A intrat pe acolo, a încurcat ce trebuia să încurce, PNŢCD a fost distrus, eliminat. În PD şi în domnul Băsescu au investit. Şi acum vreau să văd ce fac, e foarte interesant. Se mută, revin, sau se mută şi care nu au fost la PSD? Încearcă să stranguleze şi acolo eforturi de reformă, dacă există? Pentru că de fapt bătălia asta este, totuşi lăsând... nu am intenţia de a face teoria conspiraţiei, după 20 de ani să trecem totuşi la politică pe deplin civilă. Adică în momentul în care admitem că există şi în ce priveşte serviciile secrete şi alte structuri, este o influenţă a lor în viaţa politică peste tot, nu suntem romantici, dar ea are o limită, exact ca şi corupţia. Există corupţie peste tot. Politica României va fi făcută, vor fi politicieni români în stare să o facă? Şi vor fi sprijiniţi de electoratul acestei ţări să o facă sau nu? Pentru că noi nu putem blama prea mult electoratul acesta român, nici pentru că l-a votat pe Iliescu în 1992, când nu trebuia să îl voteze, după părerea mea, sau pe Băsescu în 2009. E un electorat căruia i s-au dat puţine şanse să se dezmeticească, e un electorat care nu a fost ajutat să ajungă cu adevărat la valorile democraţiei. S-a semănat foarte multă derută de foarte mulţi şi în sensul acesta vreau să vă dau un singur exemplu, că mi-aţi adus aminte cu americanii. Eu sunt un filo-american şi sunt un filo-american din motive pe care le pot spune şi acum şi care rămân în picioare, chiar după ce antipatia la adresa americanilor, mai ales sub mandatele Bush, a crescut. Pe mine nu mă deranjează să existe un jandarm, trebuie să existe un jandarm, pentru că trebuie să existe o ordine. Nu am nicio ezitare să spun asta. Dar cum să îi mai ceri românului să se dumirească dacă în 2004 la câteva luni înainte de alegeri cine făcea poze la Biroul Oval cu Adrian Năstase? Eu? Nu, că nu am fost în Biroul Oval. Preşedintele Statelor Unite. Şi spunea: să avem amândoi succes în alegeri. Peste nici un an cum judeca, inclusiv administraţia americană progresele luptei împotriva corupţiei în România? Întreba dacă a fost sau nu arestat Adrian Năstase? Sigur, diplomatic. Păi ce să mai înţeleagă şi oamenii ăştia, despre ce vorbim noi? Ce administraţii din România... există administraţii şi partide şi politicieni despre care ştim cu toţii, că nu au fost corupţi direct au patronat corupţia, au produs corupţie în România, care dintre ei nu a fost sprijinit de puterile occidentale? Nu au fost sprijiniţi de puterile occidentale cei care într-adevăr şi pro americani, şi pro NATO, şi pro vest, Emil Constantinescu, liberalii, ţărăniştii, au sacrificat interes electoral pentru interesul naţional al României. Amintiţi-vă bombardarea Belgradului în ziua de Paşti, opţiunile de politică externă hotărâte ale României făcute atunci pentru care noi am plătit un preţ electoral. Preşedintele Emil Constantinescu sau PNŢCD unul major. Şi după care au venit veseli cei care făceau manifestaţii în Piaţa Palatului împotriva acţiunilor americane în Serbia, etc. Asta e istoria, asta e politica, dar repet, nici cu electoratul nu putem fi chiar atât de severi pentru că 20 de ani 75-80% din ceea ce alegătorul român de rând a văzut, a auzit, a ascultat, a încercat să înţeleagă, a fost manipulare. Şi noi, politicienii, dumneavoastră, presa, de o anumită ţinută şi de o anumită vocaţie a libertăţii trebuie să dăm şansa să ieşim din modelul acesta.

            Mihai Gâdea: Publicitate, revenim. Am revenit. Mai avem 6 minute. Domnule preşedinte Crin Antonescu, aflându-ne la final m-am gândit să vă pun o serie de întrebări cum v-am mai pus eu la această emisiune, în care îmi puteţi răspunde foarte pe scurt. Există vreo şansă să se întâmple ca în Parlament să avem o comisie de anchetare a scandalului brandul de ţară Elena Udrea cum am avut în cazul Monica Iacob Ridzi?

            Crin Antonescu: Şansă există şi chiar ar trebui să încercăm. 40%.

            Mihai Gâdea: 40% de a avea o astfel de comisie.

            Crin Antonescu: Da, dau şi eu un pronostic.

            Mihai Gâdea: Vom avea sesiune parlamentară extraordinară pe chestiunea ANI, aşa cum a cerut Traian Băsescu şi a altor subiecte care ar putea fi de interes şi depuse pe agendă în luna august?

            Crin Antonescu: Da. Eu am şi discutat chestiunea asta la nivelul Senatului cu domnul Dan Voiculescu, care practic pe perioada în care domnul Mircea Geoană a fost în concediu a exercitat preşedinţia Senatului, am spus că noi suntem de acord cu o sesiune extraordinară, dar nu doar cu ANI, ci cu alte câteva lucruri care sunt mult mai presante.

            Mihai Gâdea: Cum ar fi?

            Crin Antonescu: Cum ar fi ordonanţa prin care s-a majorat TVA-ul, cum ar fi câteva proiecte. Eu am vorbit despre proiectele noastre, mai sunt şi proiectele altora, şi ale conservatorilor.

            Mihai Gâdea: Ordonanţa cu Codul Fiscal.

            Crin Antonescu: Deci sunt lucruri pe are am putea să le discutăm, dacă tot ne reunim, că nu are rost să ne reunim numai pentru ANI. Şi eu cred că se va face această sesiune, nu ştiu exact când. Din punctul nostru de vedere putea fi şi în a doua săptămână din august, ba chiar şi în săptămâna care începe mâine. Probabil că mâine birourile vor avea o şedinţă, nu ştiu exact.

            Mihai Gâdea: Credeţi în varianta moţiunii de cenzură? Aţi explicat în timpul emisiunii că nu veţi susţine orice moţiune de cenzură, dar credeţi că sunt şanse reale ca în această toamnă să avem o moţiune de cenzură cu ceva şanse, poate mai multe şanse decât ultima moţiune de cenzură?

            Crin Antonescu: Dar, mai cu seamă dacă ar fi invitaţi la o nouă majoritate oameni din actualul arc al puterii, sau UDMR, pe o variantă, şansele ar exista. Estimarea mea este că PSD a luat o opţiune. Dacă PSD a luat opţiunea asta noi nu avem decât să ne vedem şi noi în acelaşi fel înainte de treabă şi atunci s-ar putea ca moţiunea de cenzură să nu treacă deloc.

            Mihai Gâdea: Credeţi că dacă preşedintele Traian Băsescu va încerca din nou lucruri pe care le-a mai făcut în ultima vreme, să invite partidele pentru consultări cu privire la situaţia din România, veţi merge la aceste consultări? Au fost consultări la are aţi refuzat să mergeţi.

            Crin Antonescu: Noi am spus că nu mai vedem preşedintele într-un rol de moderator pe care îl implică asemenea consultări şi dacă nu e o situaţie care să necesite neapărat aceste discuţii nu mergem. Şi presupun că nici nu le va face, dar pentru faţadă nu, în niciun caz. Deci mergem la consultări cu preşedintele doar atunci când acest Guvern cade şi se discută despre posibilitatea de a constitui un alt Guvern pentru România.

            Mihai Gâdea: Credeţi în teza că Traian Băsescu vrea să sacrifice acest Guvern în septembrie?

            Crin Antonescu: Cred că Traian Băsescu vrea să sacrifice acest Guvern cât mai târziu posibil, dacă ar putea să îl lase până în primăvară, pentru ca toată nemulţumirea, toată suferinţa, toată frustrarea acumulată de o majoritate copleşitoare a românilor pe timpul acestei toamne şi acestei ierni să poată fi pusă în spatele Guvernului Boc, atunci îl va ţine până în primăvară.

            Mihai Gâdea: În momentul de faţă intenţionaţi să aveţi discuţii pentru a construi vreo alianţă? Sau PNL va rămâne de unul singur, aşa cum l-am ştiu în ultimii ani?

            Crin Antonescu: PNL va rămâne foarte clar cu platforma sa, va fi de unul singur, va candida de unul singur în alegeri, nu exclude niciun fel de discuţie cu partide mai mari sau mai mici, pentru că după părerea mea toate forţele politice şi poate nu numai politice, gata să îşi dea mâna în acest moment pentru a găsi o soluţie pentru România trebuie să o facă. Calculul pe care poate şi unii dintre noi, politicieni sau chiar jurnalişti, îl facem, că e bine ca aceşti oameni să plătească electoral până la capăt, nu e unul bun, plătim noi mai mult decât ei, noi cetăţenii. Şi e infinit mai greu pentru un Guvern să preia o ţară distrusă de un Guvern Boc cu doi ani mai mult decât ar putea-o face.

            Mihai Gâdea: Mulţumesc frumos. Vă mulţumesc pentru atenţie. Ne revedem mâine seară. Noapte bună!

(Prin Monitoring Media,  Antena 3 - „Sinteza zilei", Ora:21:51)