Ce prefer, sa-mi cresc un pachet electoral pentru 2012 pe o tara chiar in ruina sau nu? Eu nu prefer asta. PSD-ul prefera asta, e dreptul lui.

TALK-SHOW

            Mihai Gâdea: Bună seara, doamnelor şi domnilor, bine v-am regăsit la "Sinteza zilei". Astă-seară vorbim despre toată nebunia asta, ba e TVA, ba nu e TVA, domnul preşedinte are nişte puncte de vedere care, spun unii, ar putea să fie diferite de ale primului ministru. Nu sunt foarte încrezător cu privire la această ipoteză şi chiar n-aş vrea să-mi bat joc de mine crezând aşa ceva. În această seară însă vă propun să discutăm un pic mai complex de atât şi vă propun să încercăm să înţelegem de fapt ce se întâmplă, atât cât sigur, putem şi noi. Şi vă mai propun un lucru, vă aduceţi aminte că presa străină a vorbit despre preşedintele Traian Băsescu ca fiind cel mai urât, preşedinte comparându-l cu Nicolae Ceauşescu.

            Mircea Badea: Ba nu, că e frumuşel.

            Mihai Gâdea: Nu, cel mai urât în sensul de detestat. Aş vrea să clarific această chestiune, am pus urât cu ghilimele, nu facem niciun fel de referiri la chestiunile fizice, deci detestat. De ce ar fi Traian Băsescu cel mai detestat preşedinte şi eu nu am spus că ar fi, ci am impresia că riscă să devină. Şi am să vă dau nişte argumente în această seară, dar în câteva minute. În studioul nostru în această seară, preşedintele Partidului Naţional Liberal, domnul Crin Antonescu, bună seara!

            Crin Antonescu: Bună seara!

            Mihai Gâdea: Domnule Antonescu, aşa cum nu cred - şi sigur, colegul Mircea Badea, pe care l-aţi văzut mai devreme, nu cred că, cum ar zice Octavian Ursulescu, mai are nevoie de prezentare. Aşa cum spuneam că nu cred că ar exista vreo tensiune între domnul Traian Băsescu şi Emil Boc, n-ar avea cum, dacă şi France Press şi-a dat seama că domnul Emil Boc este trompeta, spune portavoce, a domnului Traian Băsescu...

            Crin Antonescu: A, da? Şi-au dat seama?

            Mihai Gâdea: Da.

            Crin Antonescu: E un pas înainte.

            Mihai Gâdea: N-aş avea eu cum să cred altceva, dar nici eu nu cred că între dumneavoastră şi domnul Victor Ponta ar fi lapte şi miere, pentru că de asemenea aş avea impresia că mă iau singur peste picior. Unele dintre declaraţiile dintre domniile voastre au fost uşor înţepătoare. Şi pare că în momentul în care Traian Băsescu cu PD-L-ul o iau pe tobogan, cei care ar putea şi nu doar ar putea, unii se duc în jos, alţii încep să crească, ar părea că încep să existe nişte tensiuni între aceşti doi lideri şi nu cred că aţi putea să contraziceţi această percepţie a lucrurilor.

            Crin Antonescu: Nu contrazic nici percepţia şi nici realitatea, cu precizarea că nu e vorba de vreo animozitate între persoana mea şi persoana domnului Ponta sau o altă persoană din conducerea PSD-ului. În conducerea PSD sunt personaje care nu-mi sunt simpatice, pentru că-s personaje istorice şi în legătură cu acea istorie a lor şi a mea, amintirile nu-s plăcute. Dar Victor Ponta nu se numără printre ei şi încă o dată o spun, faptul că măcar eu om tânăr şi în convingerea mea inteligent, ajuns în fruntea unui partid important, e de salutat. Şi dătător de speranţă. Din punct de vedere al atitudinilor politice, într-adevăr am ajuns într-un punct care necesită după părerea mea nişte decizii şi la noi, după cum văd că la ei s-au luat. Cu alte cuvinte, cum să încerc să sintetizez? Eu personal şi desigur PNL, şi Călin Popescu Tăriceanu ca lider al partidului înaintea mea şi alţi colegi de-ai mei, datorită faptului că am sesizat pericolul pe care Traian Băsescu - camarila lui, sistemul lui de putere, Partidul Democrat - îl prezintă pentru societatea românească. Pericolul cel mai mare şi cel mai actual, de câţiva ani încoace, am înţeles să punem pe planul 2 interesul electoral, imaginea, anumite sensibilităţi chiar ale alegătorilor noştri, alegători anti-PSD-işti prin tradiţie, prin istoria celor 16 ani. Am făcut-o pentru că am socotit că Traian Băsescu e de-a dreptul un pericol şi ai săi, un pericol pentru democraţia românească, atâta câtă e ea în ţara asta şi pentru calitatea vieţii în general în România, nu numai vieţii politice. Şi am pus în paranteză atunci aceste lucruri, am făcut sacrificiile respective. Şi astăzi cred, la ora asta, că deşi Traian Băsescu şi PD-ul au luat-o pe tobogan în sondaje, mă încălzeşte mai puţin asta, am mai discutat. Realitatea care mă apasă pe mine şi probabil pe cei mai mulţi dintre românii care răspund acestor sondaje e că fie şi cu o susţinere mult-mult diminuată, Traian Băsescu continuă să fie preşedinte şi să se comporte discreţionar într-o ţară grav avariată de guvernarea sa, domnul Boc continuă să fie bine-mersi în dispreţul sau hazul tuturor, dar pe spinarea tuturor, prim-ministru. Doamna Udrea, domnul Berceanu, domnii, doamnele, domnişoarele continuă să guverneze, indiferent că au 40% în sondaje sau că vor avea mâine-poimâine 4. Or, aici se deschid două căi. Încercăm să facem ceva noi şi PSD-ul, în ciuda atâtor diferenţe, pentru ca într-un viitor apropiat, dacă nu imediat, noi toţi ăştia în România care nu mai vrem să mai suportăm regimul Băsescu, să găsim democratic o altă formulă, cu anticipate, fără anticipate, putem să intrăm în detalii, sau pur şi simplu pentru că lucrurile au început s-o ia sociologic, electoral această turnură, stăm deoparte şi încasăm dividende, creştem în sondaje. Eu am fost şi sunt convins, eu de-asta fac politică, fără să spunem vorbe mari şi cu întreaga conştiinţă a limitelor mele personale ca politician, ale partidului pe care-l conduc, să încercăm să facem acum, aici ce se poate face, nu peste doi ani când nici nu ştiu unde poate să ajungă ţara asta sub conducerea lui Băsescu şi a lui Boc. Încercăm să facem asta acum sau stăm deoparte şi facem socoteli de partid. Opţiunea PSD-ului condus de Victor Ponta a devenit cred clară pentru toată lumea, este aceea de a face politică strict electorală de partid. Şi în cazul ăsta n-avem decât să luăm şi noi act, pentru că nu putem face de unii singuri ceea ce se putea face în doi.

            Mircea Badea: Ce credeţi că se putea face în doi? Că eu am văzut că nu prea s-a putut face nimic, nici în mai mult de doi, darămite în doi? Eu trăiesc, poate e o convingere falsă, cu convingerea că domnul Traian Băsescu va împărăţi peste România multă vreme de-acum înainte, sub diferite formule, dar totuşi direct, c-o fi Boc, c-o fi altcineva, domnul Traian Băsescu va împărăţi peste această ţară foarte multă vreme de-acum înainte şi nu cred că dacă PSD-ul şi PNL-ul sau viceversa îşi dau mâna peste ţară, reuşesc să schimbe această chestiune, care a fost reconfirmată de votul poporului român acum 6 luni.

            Crin Antonescu: Păi... adică ce am putea să facem sau ce ar fi de făcut...

            Mircea Badea: Aţi spus că ar fi putut să fie făcut ceva dacă PSD-ul nu făcea politică de partid. Ce?

            Crin Antonescu: Eu cred că există posibilitatea, noi trebuie să încercăm, eu nu vă pot garanta... nu vă pot contrazice la modul absolut, dom'ne ştiu eu că dacă ar fi făcut şi PSD-ul ce trebuie, gata, peste o săptămână îl dădeam jos pe Băsescu sau Guvernul ăsta măcar, nu spun asta. Spun însă că e de datoria noastră să încercăm ceva în direcţia asta şi atunci eu vă spun că împreună am fi putut să avem azi alt preşedinte decât Traian Băsescu şi nu mai vreau să mai discut de ce nu-l avem, am fost foarte aproape. Dacă de exemplu PSD-ul s-ar fi dus cu candidatul său şi PNL spunea între cele două tururi, cum îmi recomandau atâţia deontologi, dom'ne, noi cu PSD-ul? - nu! Atunci chiar n-aveam nicio şansă, aşa a existat o şansă. Acum am fost la opt voturi totuşi la moţiunea asta de cenzură care nu doar că schimba Guvernul, dar dădea şansa unei alte soluţii decât povestea asta absolut aberantă.

            Mircea Badea: Pe ce vă bazaţi? Adică care erau şansele? Bun, şi pica Guvernul Boc şi venea Băsescu şi spunea: bine, îl pun pe Boc. Şi mai facem încă un guvern, al cincilea.

            Crin Antonescu: Simplu, băbeşte. O majoritate parlamentară, dacă ea va mai exista, deci alta decât cea actuală, una care să fi trecut moţiunea de cenzură, se ducea şi-i spunea, exact ca-n octombrie 2009, domnului Băsescu, dom'ne: ăsta e primul ministru, asta e majoritatea, asta e majoritatea.

            Mircea Badea: Aşa. Şi ăla zicea: bine, pa. Pentru că nu sunteţi înscrişi la tribunal, că am tot auzit din nou reînviată acest cretinism, că este un cretinism, o majoritate parlamentară este o chestiune conjuncturală, se manifestă într-o anumită perioadă, nu trebuie înscrisă la niciun tribunal, e o tâmpenie, dar am auzit-o repetată până la exasperare de analiştii politici ai lui peşte prăjit de tot felul de prompteriste sinistre.

            Crin Antonescu: Indiferent ce spuneau analiştii şi simplificând puţin lucrurile acum, ca să ne înţeleagă chiar toată lumea, îi spuneam noi pa domnului Băsescu şi nu domnul Băsescu nouă.

            Mircea Badea: Cum?

            Crin Antonescu: Suspendându-l.

            Mircea Badea: Din nou?

            Crin Antonescu: Din nou.

            Mircea Badea: A, am înţeles, suspendându-l pentru că?

            Crin Antonescu: Pentru că nu respectă spiritul constituţional şi litera constituţională; chiar privitoare la majoritate, privitoare la faptul că o majoritate parlamentară pune şi destituie un...

            Mircea Badea: OK. Şi de ce n-aţi încercat atunci să-l suspendaţi, fix în decembrie sau în ianuarie, când el nu ştiu ce, tocmai venise cu Boc. Pentru că nu scăzuse suficient de mult în sondaje.

            Crin Antonescu: Nu, pentru că nu aveam o majoritate parlamentară şi pentru că da, nu scăzuse suficient de mult în sondaje. Acum, am fost la aproape opt voturi.

            Mircea Badea: Adică vă gândiţi că în acest moment, poporul român când se va duce el la referendum, întrebat: să-l demitem sau nu pe domnul Băsescu, o să zică totuşi „da", asta este...

            Crin Antonescu: Asta cred eu, asta spun sondajele şi până la urmă asta-i datoria mea să încerc. Eu n-am făcut deloc un fix dintr-o nouă ediţie a suspendării preşedintelui. Şi discuţia asta pe care o văd astăzi în media, eu şi suspendarea lui Băsescu, nu e vreo iniţiativă. Am fost întrebat ce părere am despre asta şi am spus...

            Mircea Badea: Bună.

            Crin Antonescu: Bună! Dacă e posibilă, nu chiar oricând, am spus când e necesară, pentru că sigur, dacă domnul Băsescu ar respecta o majoritate care s-ar constitui, sigur că n-ar ţine nimeni să-l suspende.

            Mihai Gâdea: Dumneavoastră nu vi se pare că ce face domnul Traian Băsescu cu treaba asta cu pensiile, deci anunţă decizia de tăieri de salarii şi de pensii. Vine Curtea Constituţională şi spune dom'ne, ştiţi ceva: tăierea de pensii este neconstituţională, pentru că ăsta este un drept câştigat, nu poţi să iei dintr-un drept câştigat. Şi apoi vine din nou preşedintele şi zice: staţi dom'ne puţin, că trebuie impozitate şi pensiile cu 16%. Păi nu ţi-a spus Curtea Constituţională că ăsta este un drept câştigat? Faptul că tu insişti pe tăierea pensiilor ba direct, ba prin impozitare, asta nu este o încălcare a Constituţiei?

            Crin Antonescu: Aici, pe formula impozitării s-ar putea ca din punct de vedere al subtilităţilor juridice să nu fi fost o încălcare a Constituţiei, nu mă pronunţ, nu sunt nici măcar jurist, darămite constituţionalist. Ceea ce cred însă în legătură cu domnul Băsescu... dar să revenim la mine şi la domnul Ponta, că e mai important, cu domnul Băsescu - nicio speranţă! Ăsta este un circ, cu TVA-ul că nu vrea de fapt domnul Băsescu TVA.

            Mircea Badea: După părerea mea aici este dovada supremă de sanatoriu. Deci eu chiar mă gândesc în acest moment dacă în România nu este de fapt un imens sanatoriu şi primul pacient al ţării pe care eu îl consideram a fi domnul Nicolăescu pe vremea când era ministrul sănătăţii, este acum domnul Băsescu Traian. Eu cred că este primul pacient al ţării pentru că eu cred că numai nişte oameni cu perfuzii în cap pot să vină într-o seară şi să spună: fiţi atenţi, de mâine TVA-ul nu mai e ăla, e altul, după care peste câteva zile: bine, totuşi altul. Staţi puţin, acum o săptămână... acum o săptămână era acum o săptămână. Deci nu se poate să ai un TVA la opt seara, altul la nouă dimineaţa şi pe la prânzişor deja să-l schimbi, nu se poate. Decât dacă eşti complet dezaxat. Nu se poate! Nu că în nicio ţară de pe planeta asta, niciun om cât de cât zdravăn la cap, aici nu mai vorbim despre coerenţa actului de guvernare, despre d-alea, titulaturi, formulări care n-au niciun fel de acoperire în realitate cu politici economice. Acum vorbim despre boală psihică, deci un om...

            Mihai Gâdea: Nu, vă rog să rectificaţi, nu e boală psihică, poate să fie incompetenţă, poate să fie...

            Mircea Badea: Poate să fie şi boală psihică. Dar de ce nu poate să fie boală psihică? Dar de ce negi tu dreptul omul de a fi bolnav psihic?

            Crin Antonescu: Poate să fie, dar nu ne pronunţăm noi.

            Mircea Badea: Nu ne pronunţăm, dar poate să fie.

            Mihai Gâdea: ...dar nu cred că e cazul ăsta. Eu mă uit aşa la domnul Boc, la domnul Vlădescu, nu...

            Crin Antonescu: Poate că domnul Badea dă doar...

            Mircea Badea: Dar un examen psihologic, din când în când aşa? Zilnic, de exemplu.

            Crin Antonescu: ...dă doar o formulă mai colorată pentru o realitate care se exprimă ceva mai plicticos, dar ăsta e termenul, drept iresponsabilitate. Nu ştiu dacă din motive psihice sau din altele, eu nu cred, sunt ca şi dumneavoastră, un optimist medical. Nu cred că au probleme psihice, dar iresponsabili sunt. Pentru că...

            Mircea Badea: Aşa ceva nu există.

            Mihai Gâdea: Am spus aseară, dar aseară era finala Campionatului Mondial de Fotbal şi sunt oricum fericit pentru cât de mulţi oameni s-au uitat, foarte fericit. Dar aseară am spus lucrul ăsta cât se poate de clar, ei sunt campioni mondiali la aşa ceva. A spus în primă instanţă preşedintele Traian Băsescu: România refuză să intre în criză. Mai mult, i-a dat peste nas lui Călin Popescu Tăriceanu că nu vrea să mărească salariile profesorilor şi a spus că e o chestiune de prioritate, după care a spus: ştiţi, România totuşi a intrat în criză, dar noi nu facem un împrumut la FMI, după care ştiţi, noi facem un împrumut la FMI, după care a zis ştiţi, noi avem bani de pensii şi salarii, după aia a spus: nu, n-avem bani de pensii şi salarii. Aşa ceva nimeni în lume, o astfel de incoerenţă şi o astfel de bulibăşeală n-a făcut niciun preşedinte şi niciun prim-ministru, niciunde în Europa sau în lume.

            Crin Antonescu: În condiţii relativ normale, şi aici sunt de acord cu dumneavoastră, în afara normalităţii, nu neapărat psihice, dar în afara normalităţii suntem tare cu ce se întâmplă cu actuala putere, în condiţii normale stai relativ liniştit în opoziţie, construieşti alternativa, critici puterea, te alături eventual unor demersuri care servesc cum se zice interesul public. Dar noi nu suntem într-o situaţie normală şi atunci eu vin la punctul de unde am plecat şi vă întreb, şi ăsta e singurul punct de divergenţă între noi şi PSD în acest moment, dar e divergenţă calmă, tristă, dar calmă, nu e nimic fierbinte. Dom'ne, noi cu aceşti oameni în fruntea ţării ne permitem să mai stăm doi ani? Las la o parte oamenii care la iarnă... s-au scandalizat unii, dar chiar vor muri, da? Aşa cum a spus-o Cristian Tudor Popescu. Poate că e un fapt banal pentru guvernarea asta, dar e real. Lăsând la o parte faptul că mi-e greu să îmi imaginez cam unde va mai ajunge sistemul de învăţământ, dacă el era din diverse motive între care şi ăsta, adică subplătirea cadrelor didactice, unde va mai ajunge după ce s-a întâmplat acum? Cam cum se va întâmpla cu Poliţia, despre care eram foarte vigilenţi să nu ia şpagă la salariu cu un sfert mai mare. Şi cu multe altele, alte categorii de funcţionari. Ce fac cu un mediu de afaceri complet derutat şi fără nicio şansă, că acum intrăm în zona astalaltă, cu TVA-ul, eu ce fac? Stau încă doi ani şi-mi frec mâinile, lasă-l să facă praf tot că am să ajung eu la 80% şi el o să ajungă la 1,5%? Din punctul meu de vedere nu. PNL are acum să zicem într-o medie a estimărilor sau în ultima pe care o ştiu eu, care nu e făcută de noi, undeva în 28-29%. Şi e o cifră record. Ştiţi bine că acum câteva luni în PNL era o discuţie în legătură cu faptul că eu am propus 30% în 2012 şi s-a socotit aşa, o fantezie. Bun, 28-29. Dacă noi mâine într-o formulă am intra la guvernare împreună cu PSD-ul sau susţinând un guvern de tehnocraţi, altul decât cel actual, vă spun că oricât de bine ne-am face noi treburile, vom scădea de la cifra asta, pentru că e limpede că nu ai ce lapte şi miere să dai. Am scădea. Ce prefer, să-mi cresc un pachet electoral pentru 2012 pe o ţară chiar în ruină sau nu? Eu nu prefer asta. PSD-ul preferă asta, e dreptul lui, dar e un punct în care ne despărţim şi e un punct la care trebuie să constatăm că asta se întâmplă, să ne tragem concluziile şi să încercăm să facem foarte clar înţeles că în viaţa politică fiecare ia deciziile lui şi poartă răspunderea pentru acele decizii. Să încercăm să nu mai fim băgaţi în aceeaşi oală, pentru că iată, dumneavoastră vorbiţi de înţepături. N-a fost nicio înţepătură, a fost un schimb de replici cred civilizate între miner şi blogul domnului Adrian Năstase, pentru că am fost întrebat, nu de alta.

            Mihai Gâdea: Domnul Năstase, mi s-a părut că v-a întrebat, şi dumneavoastră nu i-aţi rămas dator, dacă vorbim despre acest tip de ...

            Crin Antonescu: Dar cu ce l-am înţepat eu pe domnul Năstase?

            Mihai Gâdea: O să-mi aduc aminte formularea dumneavoastră exact, dar cred că aţi zis ceva...

            Crin Antonescu: Nu mă faceţi să mai zic încă o dată, că după aceea o să spuneţi că din nou l-am... nu l-am atacat.

            Mihai Gâdea: Nu fac asta ca o plângere, eu constat.

            Crin Antonescu: Am spus civilizat şi simplu, am să spun acum cu alte cuvinte, că nu doresc să spun cu domnul Adrian Năstase poveşti despre Albă ca Zăpada. Or, dacă dorim să le spunem, eu pot să le spun, dânsul nu. Şi nu trebuie să-l irite treaba asta. Nu candidează ... Albă ca Zăpada, nici eu, dar nu are domnia sa dreptul să vorbească despre basmul ăsta, în legătură cu mine, atât am spus. Ce, asta e înţepătură?

            Mihai Gâdea: Nu e?

            Crin Antonescu: Nu e. Mai departe, trebuie foarte clar să-mi asum... politica este subiectivă, prin excelenţă, şi aşa trebuie să fie, dar logica nu. Dacă PSD-ul spune: Guvernul Boc şi orice guvern de teapa asta, marioneta domnului Băsescu, trebuie să-şi înceteze existenţa cât mai urgent, mâine dacă se poate, premisa unu. Premisa doi, noi PSD-ul nu venim la guvernare decât după nişte alegeri. Trei, nu susţinem niciun guvern din care noi nu facem parte, nu vi se pare că asta e cea mai bună linie de a-l ţine pe domnul Băsescu şi pe domnul Boc la putere până în 2012, cu avantaje presupuse de ambele părţi? Vă întreb direct.

            Mihai Gâdea: Logica dumneavoastră cred că e limpede că stă în picioare. Dar vă mai pun încă o întrebare, tot o chestiune de logică. În momentul de faţă dumneavoastră vorbiţi despre faptul că aceşti oameni nu trebuie să mai rămână la putere, că această ţară nu mai poate supravieţui cu Traian Băsescu preşedinte şi cu un astfel de guvern şi până la acest punct Victor Ponta nu cred că vă poate contrazice.

            Crin Antonescu: Nici nu mă contrazice.

            Mihai Gâdea: Problema este în felul următor: cum credeţi că parlamentarii care vă lipsesc în a dărâma acest guvern şi în a-l suspenda pe Traian Băsescu vi se vor alătura, dacă PNL-ul, PSD-ul şi PC-ul, nu vor încerca să aibă cel puţin public o atitudine care să fie mai coerentă? Pentru că în momentul în care dumneavoastră, PSD-ul, PC-ul aţi fi un monolit, s-ar putea ca UDMR-ul să se mai gândească dacă susţine acest preşedinte până la capăt, s-ar putea ca unii care au plecat de la dumneavoastră şi de la PSD, să se mai gândească dacă fac o formaţiune fantomă pe care se pare că n-o votează nici familiile lor, UNPR-ul, şi să zică dom'ne, stai puţin că s-ar putea să aibă sens ce fac oamenii ăştia împreună. Vă amintiţi unde era PD-ul şi unde era PNL-ul luaţi separaţi în 2000?

            Crin Antonescu: Mi-aduc aminte.

            Mihai Gâdea: Şi cu toate astea, Traian Băsescu a câştigat şi Alianţa PNL-PD a făcut Guvernul.

            Crin Antonescu: Perfect de acord cu dumneavoastră şi exact asta spun şi eu. Ceea ce doresc eu este următorul lucru: să vedem cu toţii, că noi asta am încercat să facem, am întins 10 mâini şi că la aceste mâini, linia la care are dreptul PSD-ul, este de a fi respinşi. Totuşi, nu putem da dovadă de prostie, să ne facem că nu înţelegem, da? Asta am spus şi noi. Nu se poate, nu se poate.

            Mircea Badea: Eu sunt mai aproape de soluţia Ponta, dacă putem s-o numim aşa.

            Crin Antonescu: Ia să vedem.

            Mircea Badea: Soluţia Ponta fiind una cinică, adică hai să aşteptăm şi câţi or mai rămâne în viaţă, îi valorificăm atunci. Eu cred că în acest moment ţara românească asta în care trăim noi, n-a învăţat nimic. În acest moment ţara românească este aşa într-o ţară, parcă începe să înţeleagă faptul că bătaia doare, parcă începe să primească că de fapt manelismul nu e chiar un mod de viaţă...

            Crin Antonescu: Nu-i rentabil.

            Mircea Badea: Da, nu prea e productiv pentru sine şi parcă începe aşa, dar nu acum. Deci nu, nu. Ţării trebuie să-i fie rău de tot. Eu nu pot să trec atât de uşor peste momentul decembrie... maturizează o ţară în 6 luni - nu. Ţara asta va trebui să se maturizeze, dacă vrea să aibă o şansă. Ca să aibă o şansă, nu există un profesor mai bun decât durerea. E şi un proverb japonez că durerea este maestrul. Deci numai durerea te poate învăţa că ai greşit, că poate ai fost preocupat de prostii, îţi reorganizează o scară a valorilor, îţi rearanjează percepţiile şi convingerile despre muncă, viaţă, despre evaluarea unor persoane, despre evaluarea propriei persoane, despre orice. Atunci cred că Traian Băsescu măcar asta poate să facă, să distrugă România dincolo de orice limite. Eu sper că Guvernul Boc va cădea, dar de asemenea sper că în locul Guvernului Boc să vină Guvernul Udrea, adică vreau să ridicăm miza, nu vreau să mă mulţumesc cu Guvernul Boc şi a căzut Guvernul Boc şi gata...

            Mihai Gâdea: Domnul Badea e distructiv.

            Mircea Badea: Nu, eu sunt pe sistemul că bătaia doare, dar e bună, în acest moment este singurul fel în care ţara asta va putea cât de cât să intre în contact cu o realitate sănătoasă. Eu nu spun că revelaţia corectă este că dumneavoastră şi cu Ponta sunteţi salvatorii naţiunii, nu în sensul ăsta se duce discursul meu, ci discursul meu pleacă de la constatarea, cred de necontrazis, că ţara asta, poporul, conştientul sau subconştientul colectiv că nu îmi mai dau seama de diferenţă de multă vreme încoace, a fost preocupat acum 6 luni de cretinisme. Deci temele de discuţie, mizele, centrele de acţiune ţineau de nebunie. Deci noi vorbeam despre mineriade. Nu se poate aşa ceva. O ţară care la 20 de ani de la mineriade e preocupată... ia ca miză politica momentului mineriada înseamnă că nu e în firea ei. Dacă ea, ca miză, discursul anticomunist, într-o ţară care este în Uniunea Europeană şi în NATO şi preiau aşa nişte vorbe şi le transformă în stindard, înseamnă că e ceva profund viciat la nivelul intelectului colectiv. Intelectul ăsta colectiv nu cred că se poate face bine decât prin suferinţă.

            Crin Antonescu: Domnul Badea, eu nu numai că urmăresc cu atenţie discursul dumneavoastră, astăzi şi în alte ocazii, îl consider coerent, îl consider plauzibil, îmi este chiar drag, pentru că e un discurs sincer, care nu încearcă să păcălească pe nimeni şi care nu încearcă să fie simpatic, mai ales. S-ar putea din păcate să aveţi dreptate, să aveţi dreptate în plan filosofic, în plan cum doriţi dumneavoastră, sociologic. Numai că vreau două precizări să fac. Unu, eu nu pot, n-am voie, chiar dacă aş fi tentat în intimitatea mea să gândesc aşa, nu am voie să o fac, pentru că atâta vreme cât fac politică pe votul unor oameni şi pe banii unor oameni, eu...

            Mircea Badea: Ştiţi că acum mulţi or să înţeleagă că vorbiţi despre Patriciu, dar mă rog...

            Crin Antonescu: Vorbesc despre faptul că orice demnitar public, chiar dacă e milionar, ceea ce nu e cazul meu, este ca să spun aşa şi finanţat oricât de modest...

            Mircea Badea: Am simţit nevoia acestei precizări, că ştiu stereotipiile.

            Crin Antonescu: Vă mulţumesc. Deşi sper că asta cu Patriciu totuşi în lumina ultimelor declaraţiile ale domnului Patriciu, nu ale mele...

            Mihai Gâdea: Trebuie să luăm o pauză.

            Crin Antonescu: Imediat. Închei, deci nu pot să fac acest lucru pentru că eu cu asta mă ocup, să încerc să dau un răspuns oamenilor, eu n-am invocat niciodată... eu nu sunt din ăsta care vin şi povestesc cum mă întâlnesc eu cu oamenii şi ce îmi spun ei şi cum mă duc eu la inundaţii să le duc pături, dar chiar mă întâlnesc cu oameni pe stradă şi oamenii ăia au o singură întrebare: măi, ce facem, chiar n-aveţi nicio soluţie, chiar trebuie să stăm până în 2012, până în 2014? Asta e întrebarea. Şi doi, nu vreau să vă înmoi inima, dar să nu ne scape că aşa cum e ţara asta, cu toate belele ei, totuşi e greu să vorbim despre o singură ţară, nu toată ţara a vorbit prostii despre mineriade sau a cântat manele în campanie. Vă readuc aminte că în România asta, aşa cum e, Mircea Geoană, cu toate greşelile care s-au făcut în campanie, a câştigat în România alegerile.

            Mihai Gâdea: Aşa e. Publicitate, revenim. După pauză am să încerc să enumăr şi motivele pentru care eu cred că Traian Băsescu riscă să fie, să rămână cel mai urât preşedinte din istoria României. Publicitate, aştept comentariile dumneavoastră, revenim imediat! Urmăriţi „Sinteza zilei". În această seară, în studioul nostru preşedintele PNL, domnul Crin Antonescu, pe care tocmai l-am întrerupt. Vă exprimaţi punctul de vedere pentru care nu puteţi să fiţi de acord cu Mircea, nu puteţi aştepta să...

            Crin Antonescu: Pot fi de acord cu domnul Badea, atâta vreme cât domnul Badea nu este om politic, nu are constrângerile şi responsabilităţile de tipul ăsta. Are alte responsabilităţi. E o persoană publică, are un discurs public, influenţează conştiinţe, dar îşi poate permite. Adică, nu pot eu să merg pe o asemenea premisă. Însă, ca să îl liniştesc pe domnul Badea, se pare că într-acolo ne îndreptăm. Pentru că, odată luând act de această situaţie, vom ajunge într-un: scapă cine poate. Dar, datoria mea...

            Mihai Gâdea: Acolo ajungem, scapă cine poate?

            Crin Antonescu: ... a noastră, aşa am înţeles-o noi, cel puţin, liberalii, nu a fost uşor să o înţelegem toţi deodată, am crezut că e asta. Cred că acolo o să ajungem. Nu avem ce face, altceva.

            Mihai Gâdea: Da. Păi atunci, ne îndreptăm la ce ziceam eu la început. Am să încerc să vă prezint, dacă sunteţi de acord sau nu cu lucrurile pe care le afirm, sigur că rămâne de văzut şi e discutabil. Însă, mie mi se pare că lucrurile astea chiar trebuie discutate. De ce riscă preşedintele Traian Băsescu să rămână cel mai urât preşedinte din istoria României? Unu, pentru că este singurul preşedinte din lume, şi mi-am ales cu atenţie cuvintele, din lume, care se încăpăţânează să spună că tăierile de salarii cu 25% şi a pensiilor cu 15% vor scoate România din criză, chiar şi când Curtea Constituţională a decis că tăierile pensiilor sunt ilegale. Astfel, preşedintele Băsescu a cerut impozitarea tuturor pensiilor, pe principiul că orice venit trebuie impozitat, tăindu-le în felul acesta, chiar dacă pensiile sunt un drept câştigat. Vă reamintesc ţări care au luat decizia de tăieri din salarii, aceste tăieri nu au fost mai mari de 5%. E ceva de comentat cu privire la asta? Sunteţi de acord, riscă, din cauza asta, să rămână unul dintre cei mai urâţi oameni? Să ai această amintire, că ţi-a tăiat salariul cu 25%, că a tăiat... şi mie mi se pare că a devenit obsesiv, adică nu am reuşit să tăiem pensiile cu 15%, nu-i nimic, că le tăiem cu 16%. Şi înţeleg că, pe anumite calcule, până la urmă, dacă le vor impozita cu 16%, s-ar putea ca tăierile pe care oamenii le resimt să fie mai mari, să fie undeva la 20%.

            Crin Antonescu: Domnule Gâdea, eu consider că, în chestiunea asta, domnul preşedinte Băsescu e chiar odios. De ce? În general, aşa cum ne cunoaştem, fiecare comunitate, naţiune, are vulnerabilităţile ei. Capacitatea noastră de a fi solidari e una îndoielnică, în decursul istoriei. Eu cred că personajele publice, politice, în primul rând, preşedintele ţării primul, cât o exista preşedinte în ţara asta, şi nu numai el, sunt chemaţi să întărească puţin punctul ăsta de vulnerabilitate. Aţi văzut că un capital de solidaritate, vorbeam într-o emisiune precedentă, când lansaţi campania aceea pentru ajutorarea sinistraţilor, v-am spus că sunt optimist în legătură cu resursele de solidaritate naturală. Şi aţi văzut că rezultatele au fost impresionante.

            Mihai Gâdea: Da.

            Crin Antonescu: Pe de altă parte, domnul Băsescu ce face, în calitate de preşedinte, sau din situaţia de preşedinte al României? Exact la punctul slab încearcă să lovească, exact pe capacitatea multora dintre noi de a se delimita de celălalt, de a nu fi solidari, de a zice, iarăşi simplu şi spus: dar mai dă-l încolo, că aşa e, dom'ne! Ăla din privat că îl ţine pe bugetar, activul că îl ţine pe pensionar şi aşa mai departe. Uitaţi-vă, totuşi, că domnul Băsescu exagerează. Am înţeles o dată, e o formulă, e o metaforă. Exagerează cu termenul cancer, cancerigen, atunci când vorbeşte despre părţi ale bugetului, eu înţeleg. Dar, asocierea mereu... este... aici, uite, invoc al domnului Ponta, dom'ne, e o asociere aproape fascistă. Adică, nimeni nu poate să spună cu atâta cinism. Nu spune asta preşedintele, explicit. Dar, ceea ce induce este că aceşti oameni, pensionarii, de exemplu, toţi, de-a valma, sunt ca un fel de paraziţi, de parte a corpului care nu ne mai trebuie, de tumoare a societăţii, care ar trebui extirpată. Nu se poate să faci asta.

            Mircea Badea: Şi, dacă domnul preşedinte are dreptul să folosească, iată, un termen medical cum e cancerul, eu de ce nu pot să invoc nebunia?

            Mihai Gâdea: Bine, puteţi.

            Mircea Badea: Eu de ce nu pot să invoc nebunia?

            Crin Antonescu: Pentru că boala, dacă există, în alcătuirea bugetară, în tipul de stat din România, nu e nicidecum a pensionarilor, în carne şi oase. Oamenii ăia nu sunt de vină nici că există, nici că au o pensie ca vai de ea, cei mai mulţi, nici că au fost pensionaţi mai devreme sau într-un număr mai mare. Nu sunt ei devină. Boala, dacă e vorba să o localizăm, e în capul clasei guvernante, oamenilor care au condus, până la urmă, structura în ţara asta.

            Mihai Gâdea: Îmi pare rău, domnul preşedinte, aţi spus că în capul tuturor politicienilor. Şi, mai mult decât atât, responsabili pentru situaţia din România sunt toţi cei 24 de milioane.

            Mircea Badea: 22.

            Mihai Gâdea: 22 de milioane.

            Mircea Badea: Eu am întrebat-o şi pe nepoata mea dacă se simte responsabilă. Nu părea.

            Mihai Gâdea: Nu părea?

            Mircea Badea: Nu.

            Crin Antonescu: În momentul în care ajungi să aşezi o responsabilitate politică pe capul a 24 de milioane, sau câţi numără poporul pe care îl reprezinţi, asta e sinonim cu demisia. Păi, dacă ăia sunt responsabili, atunci, nu mai au nevoie de un decident şi de un reprezentant politic, de preşedinte, de prim-ministru, de miniştri. Atunci, ne luăm fiecare acţiunile şi plecăm acasă.

            Mircea Badea: Mie mi se pare important să remarcăm un lucru. Sigur că nu mai poate exista prezumţia de competenţă în ceea ce priveşte vreun băiat din ăsta aflat la putere acum. Eu sunt convins, în forul meu interior, că este vorba despre nebunie. Pe bune.

            Crin Antonescu: Încercaţi să îi scoateţi.

            Mircea Badea: Deci, boală psihică, etichetată şi certificată ca atare de un psiholog, dacă se duc ei la un examen, e clar vorba de dileală.

            Crin Antonescu: Avocaţii buni, americani.

            Mihai Gâdea: Are dreptate domnul Antonescu, încerci să îi scoţi.

            Crin Antonescu: Aşa se salvează criminalii, da.

            Mihai Gâdea: Păi, dom'ne, e nebun, nu e responsabil.

            Mircea Badea: Bine. Atunci, să se ducă la sanatoriu, în cămaşă de forţă, dacă e nebun.

            Crin Antonescu: Vrea să îi interneze.

            Mircea Badea: Nu. Ce vreau să zic? Ştiţi că iniţial, nici nu mai vorbim că ieri era TVA atât şi astăzi deja trebuie să îl dăm înapoi, alartăieri fiind alt TVA. Deci, trecem peste aceste dovezi clinice de maladie crâncenă. Mă întorc la momentul în care propagandiştii odioşi ai acestor băieţi spuneau, repetând la infinit şi văd că asta merge la români. Dacă eşti un papagal şi repeţi, repeţi, sunt mulţi care preiau eticheta şi o propagă mai departe. Zice: dom'ne, ori micşorăm pensiile şi salariile, ori creştem impozitele. Ţin minte că aşa era. Dom'ne, avem aceste două opţiuni. Şi când vă întrebau pe dumneavoastră: dar ce soluţii aveţi dumneavoastră? Dar ce aţi face, dacă... şi ce a spus Boc? Ce a spus ieri, Boc? A spus aşa: pornind de la senzaţionala idee a preşedintelui Băsescu, de a da „înapoi jos", e cu citat, TVA-ul, de a da „înapoi jos". S-o fi săturat să dea sus, mai vrea şi jos. Să dea înapoi jos, şi el, săracul. Bun. Şi ce a zis Boc? A zis: dom'ne, ar fi o treabă şi asta. Adică, avem deja cinci zile de TVA mărit, am văzut cum e. Hai înapoi, jos. Că mai schimbăm aşa, că ne plictisim în ţara asta. Stăm aşa, la acelaşi TVA mai multe zile la rând, cu ce dracu ne ocupăm? Corect. Dar, zice, e bine şi cu impozitarea de 16% a pensiilor, dar nu se strâng suficienţi bani. Deci, oricum trebuie umblat la TVA. Păi, stai puţin, calculul e foarte simplu. Iniţial, când era textul ăsta cu ori, ori, adică: dom'ne, stai puţin, economia, nu se poate... păi era micşorarea pensiilor cu 15%. Dacă impozitezi cu 16, cum ar veni, e mai crâncen decât 15. Şi ce spune Boc, cu gura lui? Păi da, dar nu e suficient. Oricum, trebuie majorat TVA. Deci, e exact ce am spus din prima clipă, şi anume: nu există ori, ori. Există şi, şi. Deci, nu există ori, ori. Asta este demonstraţia. Deci, dacă se reduc pensiile cu 16%, prin impozitare, nu cu 15, cu 16, tot nu sunt suficienţi bani şi trebuie crescut TVA. Deci, ce e asta? Dovada faptului că acel cretinism de text repetat la infinit, ori micşorarea ălora, ori mărirea taxelor, de fapt, era o altă minciună, sau o altă dovadă de nebunie. Pentru că, de fapt, e vorba şi de aia, şi de aia. Pentru că aceşti băieţi incompetenţi, care... aceşti băieţi incompetenţi, am vrut să îi laud. Deci, aceşti băieţi atinşi de filoxeră conduc România pur şi simplu la infinit, aşa...

            Mihai Gâdea: Rugămintea mea este, explicit, nu pentru că aş vrea să te cenzurez în vreun fel sau să nu îţi las dreptul la opinie, pentru că ar fi ultimul meu gând.

            Mircea Badea: Te dau în judecată şi câştig la Curtea Supremă. S-a mai întâmplat.

            Mihai Gâdea: Stai un pic. Motivul pentru care tot te întrerup şi fac chestia asta, e limpede pentru tine şi, sper, pentru multă lume, o fac pentru CNA. Cum doamna Tatoiu, de exemplu, care vrea să spună ce spune despre Traian Băsescu...

            Mircea Badea: Chiar simţeam nevoia să fie prezentă în discuţia asta, dacă nu e prezentă fizic, speram să o invoci.

            Mihai Gâdea: Încearcă să asculţi până la capăt un raţionament. Dacă poţi. O invit în emisiune şi nu o cenzurez şi o las să spună ce doreşte. Dacă pe doamna Tatoiu, cu ale cărei puncte de vedere nu sunt de acord, cu atât mai mult te ascult pe tine şi nu vreau să te întrerup, cu atât mai mult cu cât sunt de acord cu tine. Problema este, însă, că noi nu putem spune orice în această emisiune, că ne dau amenzi de la CNA. Au dat o amendă Antenei 3 pentru faptul că prezenţa în emisiuni nu este echilibrată, putere versus opoziţie. În condiţiile în care noi am invitat la această emisiune în repetate rânduri, oameni ai puterii care refuză să vină, pentru că...

            Mircea Badea: În aceleaşi repetate rânduri.

            Mihai Gâdea: Motiv pentru care, din această seară, fac următoarea propunere. În seara asta este invitat la „Sinteza zilei" domnul Crin Antonescu, preşedintele PNL. Miercuri seara este invitat domnul Victor Ponta, preşedintele PSD, iar joi seara îl invit la această emisiune pe domnul Emil Boc, preşedintele PD-L. Îl anunţ pe domnul Emil Boc cu această ocazie, că voi face emisiunea cu domnia sa şi dacă vine, şi dacă nu vine.

            Mircea Badea: Nu, eu zic aşa, ca oferta făcută domnului Boc să fie permanentă, pentru că nu poţi să zici: băi, stai puţin, că poate joi nu poate. Poate poate luni, poate poate miercuri.

            Mihai Gâdea: O fac de acum pentru joi, ca să fie o invitaţie serioasă, anunţată din timp. Are marţi, miercuri, are câteva zile să se gândească, să se pregătească.

            Mircea Badea: Poate joi dă cu coasa undeva, umple un sac cu nisip. Poate dânsul...

            Mihai Gâdea: Când poate dânsul, îl aşteptăm la emisiune. Dar joi, e limpede, da? E această invitaţie. Şi, dacă cumva domnul Boc nu poate să vină joi, niciun fel de problemă. Eu, oricum, întrebările le pun pentru domnul Boc, fără niciun fel de problemă. Încerc să fac emisiunea şi fără dânsul. Bun. Hai să mergem mai departe. De ce riscă Traian Băsescu să rămână cel mai urât, cel mai detestat preşedinte al României? Pentru că, în timp ce afirmă despre sine că este perfect, ştiţi că a spus că este perfect, asta nu doar că a spus-o, asta se vede. Adică, nu e niciun fel de atitudine a domniei sale în ceea ce îl priveşte, este limpede. La fel de limpede este cum îi jigneşte pe profesori, medici, foşti preşedinţi, miniştri, prim-miniştri, jurnalişti. Pe toţi i-a luat la rând. E o prăpastie atât de mare între modalitatea în care se referă la persoana domniei sale şi se referă la ceilalţi şi cred că am pregătit şi nişte momente aşa, foarte succint. Să le vedem.

            Realizator: Dumneavoastră veţi fi mai bun decât până acum?

            Mihai Tatulici: Sau mai rău?

            Traian Băsescu: În fiecare zi sunt mai bun decât am fost cu o zi în urmă. Deci...

            Mihai Tatulici: Sau sunteţi perfect?

            Traian Băsescu: Sunt perfect. L-a avut pe Petre Roman, l-a avut pe urmă copil de mingi, marionetă, pe Adrian Năstase. Şi, când nu i-a convenit, l-a ras din fruntea partidului. Acum, a venit rândul lui Oprescu să servească setea de putere a acestui om. Trebuia să îl trimită la pensie, să îşi vadă de comunismul lui. Acest om nu are linişte decât dacă este la manetele puterii. E bolnav de putere şi o exercită oricum poate.

            Traian Băsescu: Te iau cu mine cu avionul, că mi-ai tăiat banii de la deplasări. Sau te las cu premierul? E un tânăr mafiot obraznic. Ăsta e ministrul justiţiei al României. Este o reacţie viscerală, aş spune, puţin lipsită de raţionalitate, chiar de responsabilitate şi eu sper că în zilele următoare liderii partidelor vor veni cu picioarele pe pământ. Partidul domnului Antonescu, deci aceşti domni care spun că luptă pentru popor, luptă de frică să nu îşi piardă privilegiile. Cât era de agresivă ţiganca asta îmăuţită! Nu ştiu, Maria... Da'...

            Reporter: Pot să vă pun o întrebare deranjantă?

            Traian Băsescu: Nu mă deranjează întrebările. Nu ştiu dacă am răspuns.

            Reporter: ... nu vi se pare penibil să staţi într-o piaţă şi să strigaţi orice şi lumea să răspundă ce doriţi?

            Traian Băsescu: Nu. E parte din democraţie.

            Reporter: Nu? Eu, de exemplu...

            Traian Băsescu: Lasă-l să întrebe.

            Reporter: De exemplu, eu, până în punctul ăsta, sunt decis să votez împotriva dumneavoastră, deci pro demitere, pentru că aţi spus că veţi demisiona şi m-aţi minţit, ca şi cetăţean.

            Traian Băsescu: Nu. Cred că tu ai fost minţit de foarte multe lichele.

            Reporter: Da. Se poate. Dar dumneavoastră m-aţi minţit.

            Traian Băsescu: Nu. Eu am exprimat un punct de vedere pe care l-am crezut valabil atunci.

            Reporter: Şi l-aţi retras.

            Traian Băsescu: Da. Iar în politică, să perseverezi într-o eroare, e o mare greşeală. Aşa au făcut comuniştii. Iar tu pari a fi un puiuţ de comunist.

            Reporter: Mulţumesc.

            Traian Băsescu: Consecvent cu Marx.

            Reporter: Mulţumesc.

            Mihai Gâdea: Astea sunt exemple mai vechi. Zilele astea s-a dus pe la inundaţii, i-a luat pe ăia la bastoane.

            Crin Antonescu: Pe mine, omul ăsta, îmi pare foarte rău să o spun, sub acest aspect, cel puţin, mă plictiseşte. Asta e o anecdotică, nu ştiu, ne mai omorâm timpul. Câte nu s-ar putea spune? Îi spune tânărăului ăluia, sau ce e, eşti un puiuţ de comunist. Dar dânsul e puiuţ de conservator?

            Mircea Badea: Nu, hai să o luăm aşa. Eba ce fel de puiuţ e, de ce? Că a spus că e comunist, când spunea: Adriane, cum ajuţi ţara asta să aleagă între doi comunişti? Deci, întrebarea mea e clară: Eba ce fel de puiuţ e? Nu tot de comunist? E anticomunist acum.

            Crin Antonescu: Noi suntem nişte oameni pasionaţi de detalii, noi, românii. De detaliu, de anecdotică, de aşa, o mistică civilă a şefului. Ne place, uneori, să fim chiar înjuraţi de către şef, dacă o face suficient de convingător. Dom'ne, e un om tare, e un om hotărât. Cu domnul Băsescu un an, doi, trei, sigur că s-a comentat în fiecare seară ce a mai făcut, dar poate aici a sărit calul, dar sigur, ce neobişnuit e! Acum, totuşi, suntem în altă parte. Chiar nu mai contează ce face domnul acesta. Nu mai contează.

            Mircea Badea: Nu mai contează.

            Crin Antonescu: Contează că... auzeam azi pe cineva, cred, un analist destul de serios, altfel, arătând că nici în Franţa Guvernul nu poate să facă nimic, nici preşedintele, că nici în Germania nu se întâmplă nimic, că e jale şi în Grecia.

            Mircea Badea: Atunci, nu avem nevoie de Guvern.

            Crin Antonescu: Asta o dată, ar fi logic. Doi, nu e aşa. Sigur că oamenii ăia se confruntă şi ei cu probleme, sigur că nu le ies toate, sigur că sunt soluţii care s-au dovedit a nu fi bune şi recurg la altele. Dar oamenii ăia se mişcă, dezbaterea acolo e pe soluţii. Acolo sigur că nu se măreşte TVA aşa, ca la cazino. Cât mă, 24? Merge 24.

            Mircea Badea: Azi. Mâine, altul.

            Crin Antonescu: Mâine, după aia, cu o săptămână înapoi. Ori noi, încă o dată spun. Noi, din opoziţie, suntem mult mai sâcâiţi. Noi, liberalii, vorbesc de liberali. Şi chiar aş vrea, între altele, să vă rog şi pe dumneavoastră, oricât aţi avea nostalgia şi cât aţi simţi nevoia unei opoziţii unite, vă asigur că o să fim uniţi în ceea ce e elementar să fim uniţi, dar despărţiţi-ne. Adică eu, ca să vă spun aşa, sunt păţit. O vreme, Antonescu şi cu Orban în PNL, fac şi dreg. Acum, Antonescu şi cu Ponta. Eu sunt eu, domnul Ponta e domnul Ponta. Partidele noastre sunt partide distincte. Cred că pe aliniamentul ăsta, repet, de apărare minimală a unei democraţii cât se poate apăra din opoziţie, suntem. Dar, dincolo de toată povestea asta, pe mine mă mâhneşte următorul lucru: că nu pot face azi ceea ce ar fi posibil, din punct de vedere politic. Doi, că există un risc, pentru mine se profilează acest risc ca fiind cel mai mare, ca după ce terminăm şi cu domnul Băsescu, terminăm noi, termină istoria, se termină mandatul...

            Mircea Badea: Termină el cu noi.

            Crin Antonescu: Aşa. Nimic nu ne garantează că din chestiunea asta, din ce s-a întâmplat cu domnul Băsescu în aceşti ani, am învăţat toţi cât trebuia şi că nu asistăm din nou la o chestiune ciclică aşa, circulară, în care să vedem, de fapt, alţi Băseşti, până la urmă. De ce nu? Sigur că pare un personaj excepţional acum.

            Mircea Badea: Eu nu simt nevoia de o opoziţie unită. Vă spun eu, ca român, nu simt nevoia de o opoziţie unită. Toată această uneală de-asta, este cumva idilică, într-o percepţie de-asta idilică...

            Crin Antonescu: Pe mine mă obsedează. Eu nu am nimic, pe domnul ministru Oprea nici nu îl cunosc personal, bună ziua, bună ziua. Nu avem nimic de împărţit. Mă fascinează cât de uşor se trece în România peste faptul că domnul Oprea, doamna Udrea, oameni care au fost, repet, doamna Udrea. La vremea respectivă sigur că nu era notorie. Sunt oameni care au fost în curtea administraţiei PSD, de până în 2004. Au făcut afaceri, au făcut şi au desfăcut, au adus oameni politici, au promovat oameni politici. Au făcut cărţi acolo. Azi le fac pe lângă domnul Băsescu şi sunt pur şi simplu speriat de ipoteza, asta mă îngrozeşte cel mai tare, că după ce o să plece şi domnul Băsescu acasă, sau unde o să plece, s-ar putea să le facă în continuare, nu ştiu, pe lângă cei care vor conduce. Că e vorba de noi, liberalii, că e vorba de PSD-iştii de azi, PSD-iştii de mâine şi aşa mai departe. Ori miza mi se pare ca, într-adevăr, după tot acest ciclu de experienţe, zic eu închis, după 20 de ani, să încercăm să facem altceva. Ori, e greu. Că nici asta nu poate face un singur partid, nu poate să existe, după părerea mea, un singur partid bun într-o ţară de partide rele. E nevoie ca din experienţele astea să crească altceva, un pic.

            Mihai Gâdea: Ce spuneţi dumneavoastră e un lucru care, într-adevăr, mi se pare...  unul dintre lucrurile pe care le-aţi spus mi se pare foarte important. Poate că va veni o zi în care România nu va mai avea un preşedinte ca Traian Băsescu. Dar exact întrebarea pe care aţi pus-o, cine garantează că nu va fi un alt Băsescu, pentru că...      

            Crin Antonescu: Eu nu vreau acum să aduc o critică PSD-ului şi am să o spun exact ca să se înţeleagă, pentru că nu e. Dar eu nu pot să uit că după ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat până în 2008, la sfârşitul lui 2008, la prima strigare a lui Traian Băsescu, PSD s-a dus la guvernare cu Traian Băsescu.

            Mircea Badea: Sigur.

            Crin Antonescu: Şi că, la sfârşitul lui 2009 a trebuit să mă dau peste cap, împreună cu alţi colegi de-ai mei din fruntea partidului, domnul Orban, între altele, lucru pentru care îi sunt şi azi recunoscător că mi-a fost alături ca să împiedicăm o bună parte din PNL să nu intre la guvernare cu acelaşi Traian Băsescu. Ori asta e o boală care durează mai mult decât Traian Băsescu.

            Mircea Badea: Dar boala nu este numai a politicianului care s-a repezit la apelul lui Băsescu, repede, repede, să nu cumva să rateze o directă de dreapta, dată de ăla. Că, de fapt, de-aia îl chema.

            Crin Antonescu: Nu. Aşa este.

            Mircea Badea: Adică, vino puţin, să te... că, dacă eşti prea departe, nu te ajung. Vino, să te am mai aproape un pic. Nu e numai boala asta. Este şi boala unei părţi importante din poporul român.

            Crin Antonescu: În sensul ăsta, putem spune că avem o democraţie reprezentativă.

            Mircea Badea: Da. Ştiţi ce cred că se întâmplă la noi în ţara asta? Cetăţeanul nu se gândeşte nicio secundă la interesul lui. Deci, acest parametru, fundamental pentru cetăţenii altor ţări, lipseşte din mentalitatea noastră. Pentru cetăţean propriul lui interes, cămaşa de pe el nu reprezintă un centru de interes, deci de gândire, de reflecţie. Nu. El este interesat de mizele altora. Dom'ne, zice, s-au luat ăia de Băsescu. Prietene? Da. Gândeşte-te la tine, tată. Ce se întâmplă cu tine? Gândeşte-te la tine. Lasă, s-au luat unii de Băsescu. A venit Băsescu şi a zis: stai puţin, că vin comuniştii. Vin comuniştii, că a zis Băsescu. Prietene? Da. Uită-te la tine în curte. La tine în curte apa mai intră? La tine în curte o găină mai găseşti, ca să haleşti? Ia vezi, crezi că în viitor vor fi două găini la tine în curte? Crezi că dacă plouă, mai pluteşte mobila prin casă? Adică, astea sunt problemele tale, de fapt. Astea sunt problemele concrete, nu mizele false ale altora.

            Crin Antonescu: În continuare, mulţi dintre noi, ca alegători, ne comportăm ca galeria de la fotbal.

            Mircea Badea: Da.

            Crin Antonescu: Adică, ţinem cu partidul sau cu personajul X şi, în mare măsură, urâm alt partid sau alt personaj.

            Mihai Gâdea: Pentru că nu suntem învăţaţi să ţinem cu noi, pentru că nu suntem învăţaţi să avem dimensiunea noastră în toată povestea asta. Dar ştiţi ce mă...

            Crin Antonescu: Nu suntem suficient de liberali, înţeleg, cu alte cuvinte, ce spuneţi.

            Mihai Gâdea: E un lucru care mă oripilează mai mult decât personajul Traian Băsescu. Mă oripilează oamenii pe care şi i-a dus pe lângă el, mă oripilează slugărnicia din jurul lui, mă oripilează faptul că nu este suficient de puternic, chiar în dimensiunea lui dictatorială şi în zona în care a reuşit să îşi confirme tendinţele astea autoritariste, nu a reuşit să aducă nişte oameni, un om care se crede puternic şi care se crede tare, ce l-ar fi costat să aducă ministrul de finanţe, chiar primul ministru un tip care să aibă o incapacitate intelectuală peste media?

            Mircea Badea: Totul.

            Crin Antonescu: Totul, da, ăsta e răspunsul.

            Mircea Badea: Miza lui principală era să conducă el de unul singur, cum putea să facă altfel acest lucru decât prin intermediul unei marionete Boc?

            Mihai Gâdea: Poţi să conduci de unul singur şi cu personaje din...

            Mircea Badea: Nu există aşa ceva. El, după ce a păţit cu Tăriceanu pe care n-a putut să-l dea jos, oricât s-a încordat...

            Mihai Gâdea: Aveţi şi montajul. Mă rog, agenţia France Press spune despre Emil Boc că este trompeta mentorului său Traian Băsescu. Este unul dintre personaje, practic este vârful personajelor pe care Traian Băsescu le-a girat, le-a adus, l-a numit în funcţie de nşpe mii de ori, în condiţiile în care domnul din imagine, cred că ştim câteva lucruri despre domnia sa. Domnul Gheorghe Pogea, aproape uitat.

            Crin Antonescu: Vorbiţi ca George Călinescu în „Istoria literaturii" despre anumiţi poeţi, secundari.

            Mihai Gâdea: Acum, sigur domnul Pogea fiind ceva mai mult decât...

            Crin Antonescu: Un liric minor.

            Mihai Gâdea: A fost ministrul de finanţe care a introdus de exemplu impozitul minim. Ştiţi ce a făcut impozitul minim? A închis 317.000 firme. Aici nu e vorba de 317.000 de oameni care au rămas pe dinafară, sunt 317.000 de firme care şi-au închis porţile din cauza deciziei acestui om. Aveţi momentul ăla în care Pogea spunea nişte aberaţii inimaginabile şi colegul lui de guvern, un alt meseriaş, domnul Berceanu, se minuna? Ia daţi momentul ăla, mi se pare momentul guvernării. Ascultaţi. Deciziile domniei sale, un lucru care nu poate fi contestat de nimeni, a închis peste 300 de mii de firme, da? Tot domnia sa n-a fost capabil să restrângă cheltuielile bugetare, motiv pentru care ştiţi foarte bine, cheltuielile bugetare ne-au adus în situaţia în care suntem. Domnul din imagine, fost ministru, scrie cu oi pe dealuri pentru Băsescu. Ce-i asta? Veţi spune slugărnicie sau poate mai rău decât atât. Problema este: imaginile pe care le-am dat şi aseară, dar pe care le reiau şi în această seară sunt într-atât de elocvente despre... domnul din imagine mă interesează domnul puţin, deci după ce i-a scris cu oi pe dealuri pentru Băsescu şi toată lumea şi-a bătut joc de el din cauza asta, toată lumea şi-a bătut joc de Flutur, inclusiv de la el din partid, după treaba asta, erau ziarişti mulţi, erau oameni acolo, cum îi spune, la ce manieră îi spune: bă, tu stai aici, eu plec cu ministrul apărării, tu stai aici, şi după toate astea îl umileşte încă o dată... aţi văzut momentul respectiv?

            Crin Antonescu: Am văzut şi trebuie să vă atrag atenţia că iată, şi domnul Băsescu face lucruri bune, nu-s frumoase, dar măcar mai face câte un lucru bun.

            Mihai Gâdea: De ce, că l-a umilit pe Flutur?

            Crin Antonescu: Da, domnul Flutur merită din plin asta.

            Mihai Gâdea: Deci după ce-l umileşte, Flutur, ca să vă daţi seama ce calitate umană au oamenii ăştia care sunt în jurul lui Traian Băsescu, şi după aia să dăm şi montajul ăla, urmăriţi imaginile astea. Şi aici Flutur aleargă, pentru că Traian Băsescu a ajuns cu o barcă, a ajuns mai repede la elicopter, iar Flutur risca să nu-l prindă să-i pupe mâna, în sens simbolic evident, ca Manea Mănescu lui Nicolae Ceauşescu, dar Mircea ai spus ceva ce nu s-a auzit pe post. Nu era ministrul apărării?

            Mircea Badea: Nu era ministrul apărării, era şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase, că ministrul apărării e aşa un titlu public de organigramă. Caracterizarea aia, şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase, a fost făcută de Traian Băsescu, deci e o caracterizare a lui personală de care nu s-a dezis. Deci acum să vină să folosească un titlu oficial, ministrul apărării, nu, nu, şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase.

            Crin Antonescu: Mi-a adus aminte domnul Badea. Cu ce adică am fost eu prea înţepător cu domnul Ponta sau cu domnul Năstase atunci când i-am spus la Parlament domnului Ponta, i-am spus clar: nu-mi daţi drept model guvernarea Năstase şi nu am să vă dau drept model guvernarea Tăriceanu. Pentru că şi guvernarea Tăriceanu, mă rog, nu merită pe palierul ăsta să fie asociată cu guvernarea Năstase, a avut imperfecţiunile ei, după cum şi guvernarea Năstase, slavă Domnului. Dar eu vă întreb, dom'ne, în afară de războaiele napoleoniene şi de războiul civil albi cu roşii în Uniunea Sovietică, nimeni n-a mai avut o carieră militară la fel de spectaculoasă ca domnul Oprea şi alţi câţiva. Eu n-am treabă, că nu mă bat pe stele cu domnul Oprea. Dar în 13 ani de la locotenent-major la general cu trei stele, totuşi lucrurile astea s-au întâmplat în timpul vechiului PSD. Şi acum care e problema mea? Stau cot la cot cu PSD-ul, susţin candidatul PSD-ului împotriva lui Băsescu, dar în ideea că dacă PSD-ul ăsta împreună cu noi sau numai ei mai vine vreodată la putere, e altceva decât ăla din 2004 în exerciţiul politic. Asta mă interesează. Şi pentru asta mă bat şi în PNL. Nu e vorba de a ne hârjoni eu cu domnul Ponta, cu domnul Geoană sau cu domnul Năstase sau cu cine o mai fi acolo sau cine o fi la noi pe 2-3%, e vorba de ceva mult mai important. Pentru că altfel, de-alde domnul Oprea conduc această ţară, indiferent ce băseşti se vehiculează pe la Cotroceni şi după cine mai fuge domnul Flutur.

            Mihai Gâdea: Aveţi dreptate.

            Crin Antonescu: Despre asta e vorba până la urmă pe fond între noi şi PSD, nu de altceva.

            Mihai Gâdea: Ca să închei capitolul cu personajele acestui regim, nu asta, daţi montajul ăla cu una dintre coloanele sonore. Doamna Udrea... stricăm seara domnului Badea, să nu mai zic de domnul... daţi aşa, cinci secunde din doamna Udrea, nu prea mult, o vedeţi pe doamna Udrea şi gata. Că totuşi e un personaj emblematic.

            Crin Antonescu: Aţi făcut o dependenţă, oameni buni!

            Mihai Gâdea: Daţi montajul ăla, ca să încheiem cu clica actuală şi să vorbim şi despre lucruri serioase.

            Mircea Badea: Da, am primit un mesaj, te interesează? Ca să înţelegi aşa, ce e cu inteligenţa, cu astea. „Ai făcut o confuzie ieri", am făcut-o şi astăzi: „nu ai cum să faci comparaţie între reducerea cu 15% a pensiilor şi impozitarea cu 16%, şi asta pentru că pensiile mai mari de 1.000 de lei sunt deja impozitate cu 16%, deci impozitarea ar afecta doar pe cele mici, de 1.000 de lei, adică foarte puţin, în comparaţie cu TVA-ul mărit la 24%." Indiferent de evidenţă, se vor găsi nişte demenţi care să spună dom'ne, nu e aşa. Mie, reprezentativ pentru cum e ţara asta, e momentul în care s-a difuzat secvenţa aia cu Băsescu, dându-i un dos de palmă peste bot cetăţeanului minor. Dacă Băsescu a reuşit să convingă nişte multe milioane de oameni că ceea ce văd ei cu ochii lor nu este adevărat, ci este o făcătură a lui Dinu Patriciu, atunci înseamnă că poate să-i convingă de orice. Eu cred că ăia şi dacă vor muri de foame şi dacă vor muri de frig în case, vine Băsescu şi le spune bă, de fapt voi trăiţi bine şi ăia vor crede şi în trucul ăsta, adică dom'ne stai puţin, că noi trăim de fapt foarte bine. Dar un lucru va fi sigur, şi eu mă voi bucura de asta pentru că sunt foarte cinic şi cumva revanşard, chiar răzbunător în ceea ce simt, uite, personaje ca ăsta care au net, au un calculator, deci au dat nişte bani pe care îi au de undeva, ca să-şi ia calculator, net, astea...

            Mihai Gâdea: Nu te... pentru că ăştia-s plătiţi mulţi dintre ei.

            Mircea Badea: Lasă că vedem cum e şi cu plătitul ăsta, în iarnă când va veni întreţinerea de ne va rupe pe toţi, hai să vedem câţi vor mai avea bani de net. Îi mai aud pe unii cu foarte multă aroganţă şi cum ţi-o servesc aşa, adică te anulează cu multă satisfacţie: „eu nici nu mă mai uit la TV, eu îmi iau totul de pe net" şi sunt complet defazaţi, n-au niciun fel de legătură cu realitatea, sunt rupţi de ştiri, de ce vrei tu, n-au nicio legătură cu actualitatea. Hai să vedem în iarna asta câţi vor mai avea bani de net, atâta să vedem.

            Mihai Gâdea: Domnule Antonescu, ce vă oripilează mai mult, clientela asta, nu clientela, asta-i o clică, băieţii ăştia. Vă mărturisesc că am citit cu foarte multă satisfacţie şi apreciere şi o să fac referire în câteva clipe, la un articol, poate chiar puteţi pune pe ecrane, unul dintre elementele pentru care eu cred că Traian Băsescu chiar va rămâne „urât", foarte „urât", cel mai „urât" dintre preşedinţii României, cel puţin după revoluţie, un articol al lui Mircea Cărtărescu, din Evenimentul Zilei, sigur domnia sa neînţelegând probabil foarte exact că acest guvern este de fapt Traian Băsescu, spune „Un guvern de troglodiţi" şi are un punct de vedere cu privire la faptul că acest guvern îi nenoroceşte şi pe cei... deci după ce a lovit în pensionari, în bugetari, în mediul de afaceri, în principiu în toată lumea, îi nenoroceşte şi pe intelectuali care trăiau din drepturile de autor. Şi domnia sa spune: dacă nici intelectualii, care ar fi avut această posibilitate de a trăi din drepturile de autor, din creaţia lor, din ceea ce ei produc practic şi impozitarea era gândită diferit, aşa cum e gândită în foarte multe alte state, dacă şi în ăştia loveşte, ăştia sunt un loviţi de troglodiţi. Troglodit e o expresie foarte blândă cu privire la ceea ce se întâmplă.

            Mircea Badea: Mai troglodit decât Guvernul de troglodiţi e cel care a susţinut pe troglodiţii care acum s-au constituit într-un guvern.

            Mihai Gâdea: Faptul că cineva... care a scris o singură carte, conform lui Traian Băsescu, pe care o citeşte de 5 ani întruna, are o poziţie critică, dom'ne, e singular. Nu l-am auzit pe domnul Liiceanu, pe domnul Patapievici... domnul Patapievici, singura lui obsesie e să vorbească împotriva acelora care vorbesc împotriva lui Băsescu.

            Crin Antonescu: M-aţi întrebat ce mă oripilează mai mult. Mai mult şi mai mult pe mine mă oripilează statornicia prostului gust. Încă o dată, dincolo de personaje, de păpuşelele astea de cârpă sau nu sau foarte vioaie, cum a fost domnul Băsescu şi cum este, e ceva statornic. Eu, încă o dată, nu văd răul, am avut ghinion aşa şi uite, ne-a păcălit un om, mai întâi Ceauşescu, acum Băsescu, în fine mai înainte Carol al II-lea, etc. Nu, de fapt domnul Băsescu şade pe o movilă care e făcută din aceea. Că dacă-l întrebi pe domnul Liiceanu, dom'ne dar ai ascultat clipul ăla electoral, totuşi, e vorba de o campanie, aşa că ascultă unii, dacă oamenii agreează muzica asta, în spaţiul lor intim o ascultă, foarte bine, e dreptul lor. Dar aici e vorba totuşi de un mesaj pe care-l dai. Domnul Liiceanu vă va spune, presupun, „dar nu e treaba mea, dom'ne, asta, asta e treaba altcuiva". Dacă îl iei pe domnul Ungureanu, pe oricare dintre dânşii şi îi întrebi: bine, dom'ne, dar se poate atâta prost gust? Nu se poate, preşedintele e cumva şi el ex-catedra, adică e pe o poziţie, e un învăţător al naţiunii într-un anumit sens, se poate? Asta transmite? „Dom'ne, aşa e în politică." Dar revenind la ce spuneţi, domnul Cărtărescu, sigur, probabil domnul Cărtărescu are dreptate în chestiunea asta, dar nu mai e credibil, pentru că...

            Mircea Badea: Sigur că are dreptate, că Băsescu nu poate face totuşi numai afirmaţii greşite, statistic vorbind, n-are cum să greşească non-stop, măcar din întâmplare mai nimereşte câte una. Numai că şi acele afirmaţii corecte, adevărate ale lui Băsescu, alea puţine câte sunt, sunt neutralizate sau decimate de emitent. Nu merge, adică în gura acelui emitent acea afirmaţie nu merge.

            Crin Antonescu: Partizanii intelectuali, artişti boemi ai domnului Băsescu, de pildă domnul Cărtărescu.

            Mircea Badea: Boemi rău.

            Crin Antonescu: Din câte am mai citit şi eu din editorialele politice ale domniei sale, sunt extrem de violenţi la adresa adversarilor preşedintelui Băsescu. Până la urmă, ce mare nenorocire am făcut în ţara asta eu sau Călin Popescu Tăriceanu pentru că într-o chestiune ne opuneam...? Păi noi am încasat epitete mult mai violente decât încasează acum Guvernul, pentru ceea ce face şi pentru ceea ce face numai în privinţa drepturilor de autor. Că altfel în privinţa altor lucruri care nu-l afectează pe domnul Cărtărescu, nu...

            Mircea Badea: Asta cu drepturile de autor e o discuţie superbă. Şi ştiţi de ce? Băsescu a speculat-o, pentru că Băsescu vrea să omoare presa, OK.

            Crin Antonescu: E legitimă apărare.

            Mircea Badea: Da, da. El foloseşte acelaşi mecanism pe care l-a folosit şi la referendum. A speculat, nota joasă, a intelectului colectiv. Adică „nu-i aşa că parlamentarii sunt prea mulţi şi din cauza lor n-aveţi bani?" - "Ba da", că toată lumea are senzaţia că n-au ei bani acasă din cauză că există parlamentarii cu lefurile lor nesimţite. Eu am mai spus-o, din punctul meu de vedere, lefurile parlamentarilor nu sunt mari, oricât de nepopulară ar fi această afirmaţie, mie nu mi se par aşa de mari lefurile parlamentarilor.

            Crin Antonescu: Sunt chiar mici.

            Mircea Badea: Nici nu cred că asta e problema. Şi foloseşte acum treaba asta cu drepturile de autor într-un mod ingenios, dar speculând tot aşa, nota joasă a intelectului colectiv şi anume: le va spune, poporului, că am văzut că există deja proteste că vai de mine, drepturile autorilor, proteste. Şi el va ieşi şi va spune poporului, dom'ne, stai puţin, dacă lucrezi la fabrica de cazane, băi, eşti plătit pe carte de muncă cu acele impozite? Da. Păi dacă scrii un articol la ziar sau scrii o poezie, băi dar de ce eşti tu mai breaz decât ăla care lucrează la fabrica de cazane, nu trebuie să fii supus aceluiaşi impozit? Ştiţi că noi am luptat împotriva comunismului cică, acum 6 luni, trăind acum în cel mai feroce comunism, măcar din punct de vedere al mentalităţii. Şi îţi dai seama, acum trebuie să-i explici unuia care e frustrat că probabil din cauza ta n-are el bani să-i explici că e o diferenţă foarte mare între munca de multiplicare a unui obiect şi munca de creaţie a unui obiect, e diferenţă foarte mare. Şi că peste tot pe planetă creaţia bună sau proastă, dar creaţia, este supusă unui regim, pentru că este încurajată, în timp ce pur şi simplu multiplicarea este supusă altui regim. Pentru că întotdeauna creaţia trebuie încurajată, nu ai cum să explici asta unor mase foarte largi, nu ai cum. Şi atunci din punct de vedere al percepţiei publice bătălia este pierdută. Eu sigur, pe acelaşi aliniament, ca să folosesc de cuvântul de gândire şi mai ales de simţire, eu sunt fan, eu vreau să mărească impozitul la drepturile de autor. Mai mult, că ştii cum e, pentru că eu chiar vreau ca foarte mulţi din presă să se tăvălească în chinuri, chiar dacă şi eu mă voi tăvăli în chinuri, dar eu sunt mai rezistent la presă decât foarte mulţi din presă. Şi vreau să ne tăvălim în chinuri pentru că eu sunt convins că înainte să dau eu ortu' popii, mă voi uita la foarte mulţi din presă care vor fi rămas fără suflare.

            Mihai Gâdea: Luăm o scurtă pauză de publicitate. Vă spun un singur lucru, domnule preşedinte şi celor din gaşca dumneavoastră: e posibil ca...

            Crin Antonescu: Vă referiţi la Băsescu?

            Mihai Gâdea: Da. E posibil ca să nu vă urască aşa foarte mulţi în istorie, pentru că pensionarii ăştia care probabil că vă urăsc foarte mult acum pentru că le tăiaţi pensiile sau încercaţi să le tăiaţi pensiile prin impozitare, unii dintre ei vor merge într-un loc liniştit şi în felul ăsta s-a rezolvat şi cu ura. Problema este că cei tineri şi cei foarte tineri, probabil că or să vă urască foarte rău pentru că dumneavoastră i-aţi îndatorat îngrozitor. Şi nu doar că datoria a ajuns la 82,3 miliarde, dar faptul că aţi minţit că aceşti bani sunt pentru dezvoltare, şi o să dau asta după pauza de publicitate, probabil că asta nu îi va face să vă ierte foarte uşor, pentru simplul fapt că ei vor fi nevoiţi să dea bani, foarte mulţi bani de aici încolo, să plătească datoria. Dar o să vă explicăm după pauză. Din păcate, ne-am întors doar pentru a vă mulţumi pentru atenţie şi a vă spune că ne revedem mâine seară. Mâine seară va fi o ediţie interesantă, miercuri seară va fi o ediţie interesantă în care o să fie invitat domnul Victor Ponta, iar joi seară îl aşteptăm pe domnul Emil Boc. Vă mulţumesc, noapte bună!

            Crin Antonescu: Cu plăcere, mulţumesc şi eu!