noutati
23 ianuarie 2012
România are nevoie de soluţii radicale: alegeri anticipate prezidenţiale şi parlamentare, în cel mai scurt timp
14 ianuarie 2012
Începutul sfârșitului acestui regim
18 decembrie 2011
Omul este fiinta in stare sa moara pentru libertate
14 decembrie 2011
Conferinta de presa de la Buzau
4 decembrie 2011
Bugetul pe 2012 e o lege a subdezvoltării economice în fond, care accentuează criza și care pune în valoare, încă o dată, incapacitatea profundă, definitivă a acestui guvern de a lua măsuri reale de stimulare economică
toate noutatile
Acum la Crin TV:
Ma gasesti pe
APĂRAREA NAŢIONALĂ ŞI ORDINEA PUBLICĂ - SECURITATE PENTRU DEZVOLTARE
1023 de afisari | 1 comentariu
Politica de apărare a României
Participarea Armatei române în misiunile peste hotare a fost, până la succesul diplomatic din procesul de la Haga, cel mai important argument strategic al României, a conturat profilul strategic şi a permis substanţierea şi greutatea cuvîntului ţării noastre în cele mai importante foruri internaţionale.
Participarea la misiunile internaţionale are o relevanţă majoră pentru pregătirea, prin rotaţie, a trupelor combatante ale Armatei Române în condiţii reale de război, pentru creşterea credibilităţii şi forţei Armatei Române şi a gradului de descurajare pe care îl poate realiza o armată profesionistă, antrenată în operaţiuni reale pe teren, în condiţii vitrege de viaţă şi meteorologice.
Participarea la misiunile internaţionale are o relevanţă majoră pentru pregătirea, prin rotaţie, a trupelor combatante ale Armatei Române în condiţii reale de război, pentru creşterea credibilităţii şi forţei Armatei Române şi a gradului de descurajare pe care îl poate realiza o armată profesionistă, antrenată în operaţiuni reale pe teren, în condiţii vitrege de viaţă şi meteorologice.
Realizarea, întreţinerea şi planificarea capabilităţilor militare crează probleme legate de bugetarea acestui domeniu, accesul şi bătălia pentru resurse în societăţile democratice şi în momente de criză, dar şi o dezbatere privind nevoile reale ale Armatei române, pentru desfăşurarea operaţiunilor angajate peste hotare, dar şi a angajamentelor luate inclusiv cu dotarea forţelor armate.
România nu-şi poate permite, astăzi, să facă eroarea strategică de a ignora anumite ameninţări prezente la efectuarea revistei apărării şi a evita planificarea şi bugetarea capabilităţilor necesare, doar de dragul economiei şi pe baza motivaţiei existenţei crizei economice.
Contextul internaţional actual impune o justă cumpănire a raportului dintre apărare teritorială şi forţele expediţionare: ultimele ajută la creşterea prestigiului şi profilului strategic, ajută la pregătirea trupelor în operaţiuni reale, dar atenţia nu trebuie deturnată complet de la necesităţile Armatei Române pentru apărarea frontierelor NATO şi UE.
Armata română, decidenţii şi planificatorii politicilor de apărare trebuie sprijiniţi pentru a găsi cele mai corecte argumente, cele mai bune soluţii şi cele mai adecvate mijloace pentru accesul la resursele necesare, pentru a putea evalua şi explica corect eficacitatea şi corectitudinea utilizării resurselor şi pentru a putea justifica alocarea resurselor necesare. Exemplele statelor membre ale Alianţei, cu diferite profile strategice şi cu diferite ambiţii, dar şi cu poziţii geopolitice comparabile cu ale României, pot compensa deficitul formulării argumentaţiei solide, bazată pe elemente teoretice moderne şi modele de gândire contemporane din cadrul Alianţei. Până la momentul dobândirii acestei capacităţi, Armata trebuie sprijinită în a obţine accesul la resurse, în măsura în care achiziţiile şi aprovizionarea armatei poate reprezenta şi ea o investiţie pe termen lung cu relevanţă în relansarea economică.
Pentru cheltuieli de apărare echilibrate şi sustenabile, propunem crearea unor pachete de argumente prin care să se demonstreze că noile achiziţii pot fi o componentă de relansare economică, că investiţiile prin prezenţa noastră peste hotare au relevanţă şi de natură economică în contracte de reconstrucţie, dar şi formule negociate de partajare proporţională a infrastructurii desfăşurate pe teren, în misiunile externe, fără a neglija misiunile interne. Probând o alocare eficace a resurselor şi o cheltuire eficientă a bugetului alocat, organismul militar şi decidenţii din domeniul politicilor de înzestrare au argumente solide pentru acces la resursele necesare.
Pentru o mai bună bugetare şi finanţare a Apărării, pentru funcţionarea eficace a programelor sale sunt necesare:
* mai mare disciplină în respectarea nivelului general al alocărilor bugetare şi cheltuielilor pentru Armată, cu scopul de a nu pierde rezultatele reformei la nivelul personalului şi a nu reveni la formulele de a ne descurca în condiţiile absenţei elementelor fundamentale la nivelul forţelor interne: carburant, gloanţe, etc;
* Încercarea de formulare a unor răspunsuri integrate pentru obiectivele stabilite, implicând totodată instituţiile militare, ale diplomaţiei şi de securitate;
* management eficace şi cheltuirea eficientă a bugetului. Sustenabilitatea sectorului de apărare în raport cu economia care îl susţine;
* creşterea procentajului de forţe desfăşurabile rapid în interiorul armatei. Misiunile externe trebuie privite ca antrenament în condiţii de luptă pentru toate categoriile de forţe care să poată reacţiona în cazul unei misiuni de apărare a teritoriului;
* capacitatea armatei de a lucra şi interacţiona operativ cu trupele interne - jandarmerie, trupe speciale - cu capabilităţile pentru urgenţe civile şi pompieri, cu administraţia civilă locală şi cu instituţiile de apărare a legii - poliţie, justiţie - precum şi dobândirea capacităţii de desfăşurare integrată pentru stabilirea atorităţii în zone desemnate;
* achiziţii cu o valoare de transfer tehnologic mai pronunţată şi achiziţionarea de armamente la nivelul unei jumătăţi de generaţie tehnologică mai evoluată;
* un nivel mai înalt de sofisticare la nivelul tacticilor şi al armamentelor proporţional cu poziţia geografică şi cu nevoile economiei emergente post-tranziţie.
La capitolul de dezvoltare a capabilităţilor de nişă, pe lîngă intelligence militar, propunem dezvoltarea la nivel integrat, a capabilităţilor de gestionare a crizelor la nivelul instituţiilor şi decidenţilor politici, componentă a bunei guvernări.
România îşi poate dezvolta capabilităţi unice legate de capacitatea de trimitere şi administrare a unui PRT-Provincial Reconstruction Team în Afghanistan şi antrenarea resurselor şi interoperabilităţii între diferitele agenţii pentru capacitatea de reconstrucţie într-o arie determinată cu:
* interoperabilitate completă civil-militară şi cu administraţia locală existentă şi cea implementată, de sprijin;
* cooperarea eficace interagenţii, antrenarea şi pregătirea pentru a putea desfăşura în oric e moment o asemenea capabilitate într-o zonă ne-administrabilă, de tip stat eşuat, sau pentru stabilirea într-o zonă determinată, în timp real, a unei autorităţi ad interim.
scrie-mi!
Adauga un comentariu
Pentru evitarea spamului, comentariile sunt moderate. Acestea vor aparea pe site numai dupa ce vor fi aprobate.
RSS
armata profesionista-o utopie
value=" value="de la revolutie si pana azi armata a adus insutit mai multe beneficii tarii, statului decat orice alta institutie a statului.cu ea a inceput prima reforma adevarata in domeniul personalului pe care o alta capse bugetara nu a intreprins-o in acest mod. a fost pe buzele politicului doar din 4 in 4 ani sau cand un militar a murit la datorie in razboi prin tari straine.dotarea este aproape zero din toate punctele de vedere in comparatie cu altele, vezi politie, sri,jandarmerie,etc. cu ce sunt mai presus acestea fata de armata? poate ne va raspunde posibilul viitor presedinte al tarii,crin antonescu. ceilalti nu au vrut s-o faca,mai mult au diminuat importanta,rolul si aportul armatei, i-au stirbit,diminuat respectul meritat in relatie cu socitetea civila." "