noutati
23 ianuarie 2012
România are nevoie de soluţii radicale: alegeri anticipate prezidenţiale şi parlamentare, în cel mai scurt timp
14 ianuarie 2012
Începutul sfârșitului acestui regim
18 decembrie 2011
Omul este fiinta in stare sa moara pentru libertate
14 decembrie 2011
Conferinta de presa de la Buzau
4 decembrie 2011
Bugetul pe 2012 e o lege a subdezvoltării economice în fond, care accentuează criza și care pune în valoare, încă o dată, incapacitatea profundă, definitivă a acestui guvern de a lua măsuri reale de stimulare economică
toate noutatile
Acum la Crin TV:
Ma gasesti pe
POLITICA EXTERNĂ: UN NOU PROIECT, UN NOU ROL AL PREŞEDINTELUI
1044 de afisari | 2 comentarii
Rolul Preşedintelui în politica externă: viziune, coordonare, consens
În noul context internaţional, este nevoie şi de o nouă viziune privind politica externă românească, precum şi de redefinirea rolului preşedintelui, respectând parametrii pe care Constituţia îi stabileşte.
* Preşedintele României, inspiratorul unui nou proiect de politică externă
Cred că este misiunea preşedintelui României să devină inspiratorul unui nou proiect de politică externă, un proiect care pleacă de la noul statut al României de stat membru al Uniunii Europene şi NATO, de la noua configuraţie strategică, de la interesele şi obiectivele cetatenilor României pe termen scurt, mediu şi lung.
* Preşedintele României, inspiratorul unui nou proiect de politică externă
Cred că este misiunea preşedintelui României să devină inspiratorul unui nou proiect de politică externă, un proiect care pleacă de la noul statut al României de stat membru al Uniunii Europene şi NATO, de la noua configuraţie strategică, de la interesele şi obiectivele cetatenilor României pe termen scurt, mediu şi lung.
Desigur, un asemenea proiect şi o asemenea viziune nu pot fi doar rezultatul unei singure gândiri.
Preşedintele trebuie să fie factorul constituţional care determină o amplă dezbatere publică, antrenează resursele intelectuale din diferite instituţii cu atribuţii în domeniul politicii externe, din mediul academic sau din societatea civilă. Acest nou proiect trebuie să răspundă câtorva întrebări importante:
* Care sunt avantajele competitive ale României în raport cu statutul său de ţară membră a UE şi într-o lume globală? Cum pot fi valorificate aceste avantaje în interesul cetăţenilor săi?
* Care sunt obiectivele României în Uniunea Europeană şi opţiunile sale în raport cu temele de interes general pentru UE?
* Cum vede Romania viitorul construcţiei europene în interesul cetăţenilor săi?
* Care sunt interesele României în raport cu alte state sau zone de influenţă, şi cum pot fi acestea reprezentate, atât prin politica comună a Uniunii cât şi prin raporturi bilaterale?
România are nevoie de un preşedinte vizionar şi implicat, capabil să urmărească interesele cetățenilor săi în competiția globală, pentru atragerea de resurse. Iar politica externă a României este un instrument esențial în afirmarea și utilizarea avantajelor competitive în beneficiul cetățenilor români, în identificarea și construirea proiectelor comune cu alte state, care să ne apropie, punând deoparte lucrurile care ne despart.
România trebuie să-și găsească locul și rolul ca stat membru al UE, al NATO și al instituțiilor internaționale, dezvoltând politici de nișă care să o identifice ca actor într-o lume globală. Pentru aceasta, paradigma trebuie schimbată: politica externă a României trebuie să fie expresia opțiunilor strategice de dezvoltare, să fie una proactivă și conectată la provocările lumii globale. Dezbaterea publică trebuie să fie îndreptată mai mult către subiectele care au semnificație și relevanță și dincolo de granițele României, contribuind la conectarea spațiului public românesc la problemele globale și la creșterea consistenței demersului de politică externă. Cetățenii au dreptul să își exprime opinia și să fie informați, în legătură cu felul în care interesele lor sunt apărate și promovate, în relația României cu alte state sau cu instituții internaționale.
Întreaga mea viziune asupra politicii externe pornește de la convingerea că aceasta trebuie să fie un instrument și o expresie a tuturor politicilor publice care servesc interesul cetățenilor români, în interiorul și în afara granițelor țării.
* Preşedintele României, coordonator şi integrator al politicii externe româneşti
Consider că preşedintele României trebuie să depăşească actuala stare de fapt, în care îşi limitează acţiunile de politică externă doar în raport cu Ministerul Afacerilor Externe şi uneori nici cu acesta.
Diplomaţia are mai multe componente. Unele ţin de executiv, în principal de Ministerul Afacerilor Externe, dar şi de zone economice, altele ţin de Parlament. Există şi mijloace specifice diplomaţiei publice şi culturale, dar şi forme de dialog la nivelul organizaţiilor politice şi civice.
Misiunea preşedintelui României este de a deveni un centru de coordonare al tuturor acestor forme multiple de diplomaţie, care, nu o dată, funcţionează independent, adesea haotic, fără luarea în considerare a planului mai general al obiectivelor comune şi tacticilor de urmat. Din acest punct de vedere, preşedintele
României poate să devină un facilitator al unei mai bune comunicări interinstituţionale, dar şi o interfaţă a acestor instituţii cu expertiza din zona academică sau a societăţii civile.
Nu este lipsită de interes, din acest punct de vedere, ideea constituirii, pe lângă preşedintele României, a unui consiliu consultativ pentru politica externă, care să se reunească periodic, ceea ce ar determina o convergenţă a eforturilor diferitelor instituţii, dar şi o informare a zonei neguvernamentale asupra priorităţilor şi calendarului de politică externă.
Experienţa ultimilor 20 de ani arată că, atâta vreme cât forme de consultare şi coordonare au funcţionat, eficienţa unor acţiuni de politică externă a fost mult mai mare.
* Deconflictualizarea politicii externe româneşti
Ca preşedinte al României, voi încuraja un consens bipartizan între putere şi opoziţie, în jurul principalelor obiective de politică externă. Zona de acţiune externă trebuie extrasă din spaţiul conflictelor şi competiţiei politice interne. Din păcate, în ultimii ani, nu numai că nu a existat un dialog constant şi instituţionalizat între instituţia prezidenţială şi principalele forţe politice pe teme de politică externă, dar, mai mult decât atât, chiar şi în momente critice, această consultare nu a existat.
Criza declanşată în Republica Moldova după alegerile parlamentare din acest an, modul unilateral în care a acţionat preşedintele României reprezintă cel mai bun exemplu în acest sens. Din nefericire, au existat multe alte situaţii în care s-a încercat utilizarea unor momente de politică externă, pentru a obţine capital politic şi electoral. Populismul nu are ce căuta în politica externă a României.
În timpul mandatului meu de preşedinte, voi fi garantul caracterului bipartizan al politicii externe, consultând cu regularitate forţele politice semnificative şi valorificând activ experienţa foştilor şefi de stat ai României, dar şi a altor persoane publice care au exercitat demnităţi care au legătură cu politica externă.
* Garantul credibilităţii şi predictibilităţii acțiunii României în plan extern
Misiunea mea, ca Președinte, este de a fi garantul seriozității și predictibilității politicii externe românești, garantul că resursele politicii noastre externe sunt exploatate la maximum. Iar acţiunea de politică externă trebuie să fie caracterizată de credibilitate, competenţă si creativitate. România trebuie să-şi recapete credibilitatea internaţională, iar acţiunile Preşedintelui României trebuie să fie predictibile. Politica internaţională a României nu poate fi eficientă dacă nu se bazează pe competenţa şi creativitatea celor chemaţi să o realizeze.
Ţara noastră poate fi un bun jucător de echipă - în cadrul NATO, UE, OSCE, etc - care poate aduce aliaţilor şi partenerilor săi, celorlaltor state din comunitatea internaţională, valoarea sa adăugată pentru atingerea obiectivelor majore globale, instituţionale, regionale. Valoarea adăugată vine din dezvoltarea unor capabilităţi de nişă pentru care avem aptitudini şi capacităţi, capabilităţi interesante pentru aliaţii şi partenerii noştri.
Valori, principii şi interese. Fundamentul raportării la parteneri şi la diferitele politici publice pe domeniul securităţii, apărării şi politicii externe este suma de valori ce constituie miezul instituţiilor europene şi euro-atlantice. În ceea ce priveşte relaţiile cu terţe state, România îşi propune să fie un partener loial şi credibil, care pledează pentru valorile în care crede, dar abordează pragmatic şi realist implementarea acestor valori, respectând cultura şi particularităţile partenerilor săi, principiile cooperării internaţionale şi interesele naţionale, armonizate cu cele ale aliaţilor şi partenerilor, atunci cînd ele sunt formulate.
Mai puţine declaraţii, mai multă acţiune. Nu de puţine ori, ţara noastră a plătit tribut pentru excesul de declaraţii publice care nu răspundeau unui imperativ al transparenţei politicilor publice din domeniu, ci făceau parte din politici de vizibilitate şi imagine ale protagoniştilor implicaţi în aceste categorii de politici. Consider că declaraţiile trebuie să apară la momentul oportun şi să aibă echilibrul necesar pentru a nu antrena costuri suplimentare sau a bloca aplicarea politicilor publice în acest domeniu, periclitând chiar atingerea obiectivelor stabilite. Consider că eficacitatea unei politici coerente externe, de securitate şi apărare, constă şi în maximizarea acţiunii în domeniu, a faptelor aferente acestor politici publice, şi mai puţin a discursurilor fără miez.
Preşedintele trebuie să fie factorul constituţional care determină o amplă dezbatere publică, antrenează resursele intelectuale din diferite instituţii cu atribuţii în domeniul politicii externe, din mediul academic sau din societatea civilă. Acest nou proiect trebuie să răspundă câtorva întrebări importante:
* Care sunt avantajele competitive ale României în raport cu statutul său de ţară membră a UE şi într-o lume globală? Cum pot fi valorificate aceste avantaje în interesul cetăţenilor săi?
* Care sunt obiectivele României în Uniunea Europeană şi opţiunile sale în raport cu temele de interes general pentru UE?
* Cum vede Romania viitorul construcţiei europene în interesul cetăţenilor săi?
* Care sunt interesele României în raport cu alte state sau zone de influenţă, şi cum pot fi acestea reprezentate, atât prin politica comună a Uniunii cât şi prin raporturi bilaterale?
România are nevoie de un preşedinte vizionar şi implicat, capabil să urmărească interesele cetățenilor săi în competiția globală, pentru atragerea de resurse. Iar politica externă a României este un instrument esențial în afirmarea și utilizarea avantajelor competitive în beneficiul cetățenilor români, în identificarea și construirea proiectelor comune cu alte state, care să ne apropie, punând deoparte lucrurile care ne despart.
România trebuie să-și găsească locul și rolul ca stat membru al UE, al NATO și al instituțiilor internaționale, dezvoltând politici de nișă care să o identifice ca actor într-o lume globală. Pentru aceasta, paradigma trebuie schimbată: politica externă a României trebuie să fie expresia opțiunilor strategice de dezvoltare, să fie una proactivă și conectată la provocările lumii globale. Dezbaterea publică trebuie să fie îndreptată mai mult către subiectele care au semnificație și relevanță și dincolo de granițele României, contribuind la conectarea spațiului public românesc la problemele globale și la creșterea consistenței demersului de politică externă. Cetățenii au dreptul să își exprime opinia și să fie informați, în legătură cu felul în care interesele lor sunt apărate și promovate, în relația României cu alte state sau cu instituții internaționale.
Întreaga mea viziune asupra politicii externe pornește de la convingerea că aceasta trebuie să fie un instrument și o expresie a tuturor politicilor publice care servesc interesul cetățenilor români, în interiorul și în afara granițelor țării.
* Preşedintele României, coordonator şi integrator al politicii externe româneşti
Consider că preşedintele României trebuie să depăşească actuala stare de fapt, în care îşi limitează acţiunile de politică externă doar în raport cu Ministerul Afacerilor Externe şi uneori nici cu acesta.
Diplomaţia are mai multe componente. Unele ţin de executiv, în principal de Ministerul Afacerilor Externe, dar şi de zone economice, altele ţin de Parlament. Există şi mijloace specifice diplomaţiei publice şi culturale, dar şi forme de dialog la nivelul organizaţiilor politice şi civice.
Misiunea preşedintelui României este de a deveni un centru de coordonare al tuturor acestor forme multiple de diplomaţie, care, nu o dată, funcţionează independent, adesea haotic, fără luarea în considerare a planului mai general al obiectivelor comune şi tacticilor de urmat. Din acest punct de vedere, preşedintele
României poate să devină un facilitator al unei mai bune comunicări interinstituţionale, dar şi o interfaţă a acestor instituţii cu expertiza din zona academică sau a societăţii civile.
Nu este lipsită de interes, din acest punct de vedere, ideea constituirii, pe lângă preşedintele României, a unui consiliu consultativ pentru politica externă, care să se reunească periodic, ceea ce ar determina o convergenţă a eforturilor diferitelor instituţii, dar şi o informare a zonei neguvernamentale asupra priorităţilor şi calendarului de politică externă.
Experienţa ultimilor 20 de ani arată că, atâta vreme cât forme de consultare şi coordonare au funcţionat, eficienţa unor acţiuni de politică externă a fost mult mai mare.
* Deconflictualizarea politicii externe româneşti
Ca preşedinte al României, voi încuraja un consens bipartizan între putere şi opoziţie, în jurul principalelor obiective de politică externă. Zona de acţiune externă trebuie extrasă din spaţiul conflictelor şi competiţiei politice interne. Din păcate, în ultimii ani, nu numai că nu a existat un dialog constant şi instituţionalizat între instituţia prezidenţială şi principalele forţe politice pe teme de politică externă, dar, mai mult decât atât, chiar şi în momente critice, această consultare nu a existat.
Criza declanşată în Republica Moldova după alegerile parlamentare din acest an, modul unilateral în care a acţionat preşedintele României reprezintă cel mai bun exemplu în acest sens. Din nefericire, au existat multe alte situaţii în care s-a încercat utilizarea unor momente de politică externă, pentru a obţine capital politic şi electoral. Populismul nu are ce căuta în politica externă a României.
În timpul mandatului meu de preşedinte, voi fi garantul caracterului bipartizan al politicii externe, consultând cu regularitate forţele politice semnificative şi valorificând activ experienţa foştilor şefi de stat ai României, dar şi a altor persoane publice care au exercitat demnităţi care au legătură cu politica externă.
* Garantul credibilităţii şi predictibilităţii acțiunii României în plan extern
Misiunea mea, ca Președinte, este de a fi garantul seriozității și predictibilității politicii externe românești, garantul că resursele politicii noastre externe sunt exploatate la maximum. Iar acţiunea de politică externă trebuie să fie caracterizată de credibilitate, competenţă si creativitate. România trebuie să-şi recapete credibilitatea internaţională, iar acţiunile Preşedintelui României trebuie să fie predictibile. Politica internaţională a României nu poate fi eficientă dacă nu se bazează pe competenţa şi creativitatea celor chemaţi să o realizeze.
Ţara noastră poate fi un bun jucător de echipă - în cadrul NATO, UE, OSCE, etc - care poate aduce aliaţilor şi partenerilor săi, celorlaltor state din comunitatea internaţională, valoarea sa adăugată pentru atingerea obiectivelor majore globale, instituţionale, regionale. Valoarea adăugată vine din dezvoltarea unor capabilităţi de nişă pentru care avem aptitudini şi capacităţi, capabilităţi interesante pentru aliaţii şi partenerii noştri.
Valori, principii şi interese. Fundamentul raportării la parteneri şi la diferitele politici publice pe domeniul securităţii, apărării şi politicii externe este suma de valori ce constituie miezul instituţiilor europene şi euro-atlantice. În ceea ce priveşte relaţiile cu terţe state, România îşi propune să fie un partener loial şi credibil, care pledează pentru valorile în care crede, dar abordează pragmatic şi realist implementarea acestor valori, respectând cultura şi particularităţile partenerilor săi, principiile cooperării internaţionale şi interesele naţionale, armonizate cu cele ale aliaţilor şi partenerilor, atunci cînd ele sunt formulate.
Mai puţine declaraţii, mai multă acţiune. Nu de puţine ori, ţara noastră a plătit tribut pentru excesul de declaraţii publice care nu răspundeau unui imperativ al transparenţei politicilor publice din domeniu, ci făceau parte din politici de vizibilitate şi imagine ale protagoniştilor implicaţi în aceste categorii de politici. Consider că declaraţiile trebuie să apară la momentul oportun şi să aibă echilibrul necesar pentru a nu antrena costuri suplimentare sau a bloca aplicarea politicilor publice în acest domeniu, periclitând chiar atingerea obiectivelor stabilite. Consider că eficacitatea unei politici coerente externe, de securitate şi apărare, constă şi în maximizarea acţiunii în domeniu, a faptelor aferente acestor politici publice, şi mai puţin a discursurilor fără miez.
scrie-mi!
Rusia!!!
value=" value="ne trebuie o mai mare claritate in relatiile cu rusia. sunt prea aproape de noi sa-i ignoram ... asa ca Rusia cred ca trebuie sa fie prioritara, dupa EU si NATO evident in politica noastra externa. " "0 Replies | Reply
Adauga un comentariu
Pentru evitarea spamului, comentariile sunt moderate. Acestea vor aparea pe site numai dupa ce vor fi aprobate.
RSS
Ne trebuie o schimbare
Stateam si ma gandeam la mica noastra tara, la Romania noastra.Inexistenta pt unele tari iar pt altele prea cunoscuta si urata(Spani, Italia,etc.).In numerosii ani, de la revolutie pana in prezent, Romania noastra nu a iesit in evidenta cu mai nimic si sa remarcat doar prin violuri,scandaluri,batai,crime,furturi,si mari hotii pe plan economic(flote,petrol,trafic cu arme si altele).Ma uitam intr-o zi la toti cei care ne conduc tara si tot ceea ce am vazut sunt doar oameni care au facut parte din vechiul sistem comunist.Unde mam uitat am vazut un marinar, un prostanac,un alcoolist, un fermier,etc. Ne trebuie o schimbare oameni buni.Noi nu o sa ajugem nicaieri cu comunistii care sunt acum la putere singurul lucru care o sa-l facem este sa dam inapoi, in loc sa progresam o sa regresam.Avem nevoie de o persoana tanara la conducere(ca domnul Crin) care sa vina cu idei noi si inovatoare, cu mai multe proiecte de dezvoltare rurala, cu sustinerea agricultorilor mai mult(caci fara agricultura omul nu ar avea ce manca), cu asfaltari mai mute, cu idei si proiecte care sa ne scoata din aceasta criza financiara si sa ne faca sa ne simtim mandri de tara noastra.Cred ca toti suntem de acord ca domnul Basescu nu a facut nimic in acest mandat de 5 ani decat 1 km de autostrada, sau cat o fi fost el, si suntem toti de acord ca a fost o alegere praosta si ca el trebuie sa coboare de la presedentie ca Romania sa poata misca ceva in urmatorii ani.Ramane la alegerea dvs cu cine o sa votati dar sigur este nevoie de o schimbare , iar acea schimbare este Crin Antonescu, el este salvarea noastra.Deci voi cu cine votati?Va multumesc pt timpul acordat citirii comentariului meu!