noutati
23 ianuarie 2012
România are nevoie de soluţii radicale: alegeri anticipate prezidenţiale şi parlamentare, în cel mai scurt timp
14 ianuarie 2012
Începutul sfârșitului acestui regim
18 decembrie 2011
Omul este fiinta in stare sa moara pentru libertate
14 decembrie 2011
Conferinta de presa de la Buzau
4 decembrie 2011
Bugetul pe 2012 e o lege a subdezvoltării economice în fond, care accentuează criza și care pune în valoare, încă o dată, incapacitatea profundă, definitivă a acestui guvern de a lua măsuri reale de stimulare economică
toate noutatile
Acum la Crin TV:
Ma gasesti pe
POLITICA EXTERNĂ: UN NOU PROIECT, UN NOU ROL AL PREŞEDINTELUI
1096 de afisari | 1 comentariu
Provocările secolului XXI
În contextul crizei economico-financiare, al războiului ruso-georgian din august 2008 (considerat „primul conflict al sistemului internaţional non-unipolar"), precum şi al alegerii lui Barack Obama în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, sistemul de relaţii internaţionale a intrat într-o nouă etapă, în căutarea unor noi reguli şi noi echilibre. Însăşi Uniunea Europeană are de făcut mai multe opţiuni strategice, în privinţa politicii sale.
Lumea globalizată se confruntă cu o tipologie diferită a riscurilor şi ameninţărilor de securitate, care au trecut din zona „hard" în zona celor asimetrice. După transformarea ameninţării teroriste în principalul risc la adresa securităţii internaţionale, în toată lumea strategiile de securitate au fost regândite prin prisma noilor realităţi.
Evenimentele recente din domeniul economic şi politico-militar au evidenţiat creşterea incidenţei altor tipuri de ameninţări decât cele identificate în prima parte a anilor `90. Schimbările climatice sunt considerate, la nivelul Uniunii Europene, un factor important, care va transforma matricea definirii riscurilor şi ameninţărilor pentru următoarea jumătate de secol.
Acelaşi conflict ruso-georgian (la care am făcut anterior referire) a pus în discuţie şi chestiunea securităţii energetice la nivelul Uniunii Europene. Proiectele gazoductelor Nord Stream şi South Stream au produs diviziuni în interiorul Uniunii Europene, o parte din noile state membre având rezerve în legătură cu accentuarea dependenţei energetice faţă de Federaţia Rusă.
Criza financiară globală, transformată într-o criză economică de aceleaşi dimensiuni, a devenit cea mai importantă ameninţare la adresa securităţii mondiale, pentru că ar putea determina sărăcirea a sute de milioane de oameni.
Criza economică va pune o şi mai mare presiune asupra sistemelor de securitate socială din Uniunea Europeană, perspectiva unui şomaj extins ridicând problema resurselor pentru acoperirea cheltuielilor legate de pensii şi asigurările de sănătate.
Un alt efect potenţial al unei crize economice prelungite ar fi mărirea riscului ca unele ţări tinere sau instabile din vecinătatea Uniunii, fie că este vorba de unele din Africa sau din spaţiul ex-sovietic, să devină structuri statale slabe sau eşuate, care pot declanşa conflicte locale sau regionale. Aceste conflicte - alături de alte stări tensionate, tendinţe separatiste, dispute teritoriale şi situaţii de instabilitate - generează incertitudine, determină irosirea resurselor şi perpetuează sărăcia. Ele alimentează, de asemenea, alte forme de violenţă şi criminalitate şi favorizează terorismul.
Politica externă a României trebuie să răspundă acestor noi provocări, să identifice şi să promoveze oportunităţile, să previzioneze şi să abordeze proactiv riscurile şi ameninţările generate global. De calitatea şi promptitudinea acţiunii de politică externă depind, în noul context, interese fundamentale ale cetăţenilor români.
Evenimentele recente din domeniul economic şi politico-militar au evidenţiat creşterea incidenţei altor tipuri de ameninţări decât cele identificate în prima parte a anilor `90. Schimbările climatice sunt considerate, la nivelul Uniunii Europene, un factor important, care va transforma matricea definirii riscurilor şi ameninţărilor pentru următoarea jumătate de secol.
Acelaşi conflict ruso-georgian (la care am făcut anterior referire) a pus în discuţie şi chestiunea securităţii energetice la nivelul Uniunii Europene. Proiectele gazoductelor Nord Stream şi South Stream au produs diviziuni în interiorul Uniunii Europene, o parte din noile state membre având rezerve în legătură cu accentuarea dependenţei energetice faţă de Federaţia Rusă.
Criza financiară globală, transformată într-o criză economică de aceleaşi dimensiuni, a devenit cea mai importantă ameninţare la adresa securităţii mondiale, pentru că ar putea determina sărăcirea a sute de milioane de oameni.
Criza economică va pune o şi mai mare presiune asupra sistemelor de securitate socială din Uniunea Europeană, perspectiva unui şomaj extins ridicând problema resurselor pentru acoperirea cheltuielilor legate de pensii şi asigurările de sănătate.
Un alt efect potenţial al unei crize economice prelungite ar fi mărirea riscului ca unele ţări tinere sau instabile din vecinătatea Uniunii, fie că este vorba de unele din Africa sau din spaţiul ex-sovietic, să devină structuri statale slabe sau eşuate, care pot declanşa conflicte locale sau regionale. Aceste conflicte - alături de alte stări tensionate, tendinţe separatiste, dispute teritoriale şi situaţii de instabilitate - generează incertitudine, determină irosirea resurselor şi perpetuează sărăcia. Ele alimentează, de asemenea, alte forme de violenţă şi criminalitate şi favorizează terorismul.
Politica externă a României trebuie să răspundă acestor noi provocări, să identifice şi să promoveze oportunităţile, să previzioneze şi să abordeze proactiv riscurile şi ameninţările generate global. De calitatea şi promptitudinea acţiunii de politică externă depind, în noul context, interese fundamentale ale cetăţenilor români.
scrie-mi!
Adauga un comentariu
Pentru evitarea spamului, comentariile sunt moderate. Acestea vor aparea pe site numai dupa ce vor fi aprobate.
RSS
Provocari vechi vs cele noi
value="Ca in toata istoria umanitatii au existat "provocari" ce s-au dezvoltat treptat pe baza unor procese politico econolice lente proprii dezvoltarii unor state sau imperii iar altele au fost false provocari create si intretinute de diverse puteri locale sau globale in alte scopuri decat cele prezentate publicului larg. Scopul in general a fost mereu acelasi dobandirea de avantaje teritoriale, economice si politice pentru exercitarea puterii la nivel local, regional, sau global. Concentrati pe aceasta competitie a lacomiei si consumerismului s-au scapat din vedere amenintari ce pot sa afecteze serios stabilitatea structurilor politico economice actuale: saracia in care traiesc miliarde de oameni, poluarea galopanta o data cu introducerea modelului occidental de viata in China , India samd ce poate induce schimbari climatice majore ce vor duce la noi conflicte si procese migratorii incontrolabile. Criza actuala generata de modelul "economiei de cazinou" a accentuat saracia din lumea a treia si pune in pericol stabilitatea socialadin statele democratice industrializate. S-ar putea ca cetatenii acestor state sa realizeze intr-o zi ca o parte din costurile confortului lor democratic au fost mereu achitate de saracii de la mii de kilometri departare care au trudit pentru ei fara sa stie acest lucru. Doar eliminarea cauzelor "provocarilor" actuale pot garanta solutii solide pe termen lung. Mircea Ursache PNL sector 6"